Mugur Isărescu: România ar putea introduce euro în circa cinci ani
România ar putea începe discuțiile concrete privind aderarea la zona euro în aproximativ cinci ani, cu condiția ca deficitul bugetar să fie redus sub pragul de 3% și economia să mențină o creștere sustenabilă, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinței de presă dedicată prezentării Raportului asupra inflației – februarie 2026.
Reducerea deficitului bugetar, o condiție esențială
Isărescu a subliniat că reducerea deficitului este principala condiție pentru stabilitatea macroeconomică necesară trecerii la moneda unică europeană, menționând că acest proces nu este simplu. Guvernatorul a evidențiat că deficitul nu trebuie considerat ca fiind responsabilitatea unui anumit guvern, ci ca o problemă acumulată în timp la nivelul întregii economii. „Nu e deficitul lui X sau a lui Y. L-au făcut diverse guverne, dar e deficitul țării”, a afirmat acesta, adăugând că deficitul trebuie finanțat pentru a permite funcționarea statului.
Probleme structurale în economie
Conform lui Isărescu, o parte semnificativă a datoriei publice reflectă subfinanțarea cronică a unor sectoare esențiale, precum sănătatea, educația, apărarea sau ordinea publică, probleme ce persistă de zeci de ani. „Sectoarele de bază publice din România au fost mereu subfinanțate. Nu putem să ne întrebăm cine le-a făcut. Ele trebuie echilibrate”, a afirmat guvernatorul, subliniind că procesul de corecție va fi „dureros”.
Calendarul aderării la zona euro
În ceea ce privește calendarul aderării la zona euro, Isărescu a explicat că, dacă programul actual de reducere a deficitului sub 3% în următorii doi-trei ani va funcționa, România ar putea ajunge să discute concret despre adoptarea monedei unice peste aproximativ cinci ani. Totuși, el a subliniat că reducerea deficitului nu este suficientă; este necesară și scăderea datoriei publice ca pondere în PIB, ceea ce va necesita ani de creștere economică mai rapidă decât deficitul bugetar. „După ce venim cu deficitul sub 3%, trebuie să avem creștere mai mare decât deficitul. Altfel, aritmetic, nu ai cum să ajungi la situația asta”, a explicat Isărescu.
Critici la adresa comparațiilor cu Bulgaria
Guvernatorul a criticat comparațiile frecvente cu Bulgaria, care a avansat în direcția aderării la euro, menționând că mai multe economii importante din regiune nu au adoptat încă moneda unică. „De ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia?”, a întrebat retoric Isărescu, subliniind că România se află într-o situație comparabilă cu aceste state. El a dat exemplul Poloniei, unde datoria publică se apropie de 60-70% din PIB, subliniind că România are nevoie de mai mulți ani pentru a reduce nivelul datoriilor sub pragurile considerate sustenabile.
Banca Națională susține aderarea la euro
Mugur Isărescu a respins ideea că sistemul bancar sau Banca Națională s-ar fi opus vreodată adoptării monedei euro, precizând că instituția a sprijinit constant acest obiectiv. Până în 2018, a funcționat un comitet dedicat pregătirii trecerii la euro, existând inclusiv planuri logistice pentru distribuția numerarului. Tema a fost abandonată ulterior, pe fondul pandemiei și al războiului din regiune. „În această instituție puteți să aveți toată garanția că sprijinim pe toate căile rezonabile și adevărate intrarea în zona euro”, a concluzionat guvernatorul BNR.
