Rezultatele discuțiilor informale ale liderilor Consiliului European: „Simțim cu toții aceeași presiune”
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au angajat la summitul informal al Consiliului European, desfășurat la castelul Alden Biesen din nord-estul Belgiei, să implementeze reforme menite să redreseze competitivitatea economiei europene, astfel încât aceasta să reziste mai bine presiunilor din partea Chinei și a Statelor Unite. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat sentimentul de urgență, afirmând: „Împărtășim același sentiment de urgență. Trebuie să acționăm imediat și să accelerăm, deoarece suntem împinși de concurența internațională.”
În ciuda angajamentelor comune, dezacordurile sunt evidente. Cancelarul german Friedrich Merz a exclus posibilitatea împrumuturilor comune (eurobonduri), argumentând că aceste măsuri ar trebui rezervate doar „situațiilor excepționale”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis îmbunătățirea integrării pieței unice, menționând că aceasta este o vastă zonă economică de 450 de milioane de consumatori, dar care continuă să fie afectată de bariere interne semnificative.
Președintele Consiliului UE, António Costa, a anunțat că va prezenta „măsuri concrete” în martie, la următorul summit european. Liderii UE au convenit asupra necesității de a accelera reformele economice, care includ eliminarea reglementărilor inutile, finalizarea pieței unice și adoptarea de măsuri de protecție pentru sectoarele strategice.
Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a inspirat un set ambițios de reforme pentru UE în 2024, având ca scop consolidarea pieței unice, utilizarea economiilor cetățenilor în sprijinul companiilor și reducerea reglementărilor europene și naționale. Totuși, acest plan s-a împotmolit parțial în procedurile legislative ale UE.
Summitul a fost marcat de discuții intense privind prețurile la energie, Ursula von der Leyen recunoscând că mai multe state, inclusiv Italia, cer o revizuire a pieței europene a carbonului, acuzată de penalizarea companiilor industriale. Macron a avertizat că „ar fi o eroare strategică să spunem că competitivitatea înseamnă abandonarea acțiunilor climatice.”
În contextul „preferinței europene”, Macron a precizat că lista sectoarelor vizate va fi finalizată în martie, iar Bruxellesul va prezenta un proiect de directivă pe această temă la sfârșitul lunii. Scopul este de a stabili obligații pentru companiile care beneficiază de subvenții publice, cum ar fi industria auto, de a produce în UE.
Bruxellesul propune, într-o aparentă concesie pentru Germania, ca produsele din țări cu reglementări similare celor ale UE să fie considerate ca fiind „fabricate în UE”. Ideea unui nou regim juridic pentru companii, denumit EU Inc., care ar reduce sarcinile administrative, a fost bine primită, la fel ca și relaxarea regulilor privind fuziunile pentru a permite apariția unor campioni europeni în sectoare precum telecomunicațiile. De asemenea, s-a discutat despre „cooperări consolidate” pentru aplicarea anumitor măsuri, ceea ce ar însemna implementarea acestora doar în țările care se oferă voluntar, în cazul în care un acord între toate cele 27 de state membre devine prea complicat.
