România în fruntea Europei în combaterea poluării
România a realizat una dintre cele mai rapide transformări energetice din Europa, reducând emisiile de gaze cu efect de seră cu 75% față de 1990, în timp ce PIB-ul real s-a dublat. Datele arată că intensitatea netă a emisiilor a scăzut cu 88% în ultimii peste 30 de ani, ceea ce înseamnă că fiecare unitate de creștere economică generează astăzi de aproape zece ori mai puțină poluare decât la începutul anilor ’90.
Investițiile masive în energie nucleară și regenerabile, închiderea industriei grele neperformante și integrarea în Uniunea Europeană au accelerat decuplarea dintre creștere economică și emisii. Totuși, tranziția nu a fost lipsită de costuri sociale, iar recentele investiții în gaze naturale ridică întrebări privind sustenabilitatea ritmului actual.
Proiecte energetice mari
În apropierea Bucureștiului, muncitorii vor asambla cea mai mare fermă solară din Europa, cu un milion de panouri fotovoltaice, care va alimenta locuințele după apus. Proiectul de 760 MW din sudul României va fi depășit de o centrală și mai mare, cu o capacitate de 1 GW, aprobată în nord-vest.
Aceste inițiative energetice se alătură altor proiecte care au transformat economia României de la starea sa poluată de la sfârșitul comunismului, inclusiv un parc eolian onshore lângă Marea Neagră și o centrală nucleară pe malul Dunării a cărei durată de viață a fost prelungită cu 30 de ani.
Decuplarea emisiilor de creșterea economică
Deși România nu este percepută ca un lider climatic, a atins un rezultat remarcabil în tranziția energetică, decuplând creșterea economică de poluare mai rapid decât orice alt stat din Europa. Intensitatea netă a emisiilor de gaze cu efect de seră a scăzut cu 88% între 1990 și 2023, iar emisiile totale au scăzut cu 75%.
Istoria poluării și tranziția energetică
Sub regimul lui Nicolae Ceaușescu, economia României s-a industrializat masiv și s-a poluat puternic. După căderea comunismului, fabricile neperformante s-au închis, iar centralele și-au redus drastic producția. Aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a impus standarde mai stricte și a forțat închiderea fabricilor susținute de stat, contribuind la reducerea emisiilor.
În primii 17 ani după căderea comunismului, intensitatea carbonului din sectorul energetic a scăzut cu 9,2%, iar în următorii 17 ani, cu 52%. Tranziția către o economie bazată pe servicii a dus la modernizarea agriculturii și la extinderea pădurilor, crescând cantitatea de carbon absorbită de natură cu 77%.
Costurile sociale ale tranziției
Beneficiile creșterii economice nu au fost distribuite uniform, iar multe comunități s-au degradat după pierderea locurilor de muncă în fabrici și mine. Aceasta a determinat depopularea orașelor miniere, iar tinerii au plecat în străinătate pentru salarii mai bune.
Experții avertizează că, deși România a realizat progrese în reducerea emisiilor, tranziția a fost brutală pentru mulți oameni. Dacă alte țări industrializate ar putea decupla la fel de repede ca România fără costurile sociale suferite, lupta împotriva schimbărilor climatice ar părea mai puțin descurajantă.
Provocările actuale
Recent, România a început forajele pentru proiectul Neptun Deep, estimat a fi cel mai mare proiect de extracție de gaze din Europa. În plus, mai multe centrale pe cărbune au primit amânări de închidere din cauza temerilor privind penele de curent și pierderea locurilor de muncă. Datele preliminare indică o creștere ușoară a emisiilor în 2024, chiar și în condițiile stagnării economice.
România continuă să investească în gaze naturale, dar a reușit să reducă emisiile nete la doar 3 tone pe cap de locuitor, fiind depășită în Europa doar de Suedia. Experții subliniază că drumul României ar putea servi drept model pentru alte state din Europa de Est sau pentru țări cu venit mediu, dar este important să nu fie transformat într-o lecție moralizatoare, având în vedere provocările întâmpinate.
