Estimările Guvernului privind avansul economic al Ungariei s-ar putea dovedi optimiste
Planurile bugetare ale Guvernului ungar pentru 2026 sunt expuse riscurilor dacă previziunile privind creșterea economiei se dovedesc a fi prea optimiste, a afirmat președintele Consiliului Fiscal, Gabor Horvath. Guvernul premierului Viktor Orban previzionează pentru anul viitor un avans al economiei de 4,1%, mult peste estimările analiștilor, care se așteaptă la 3,2%, și ale Fondului Monetar Internațional, care estimează un avans de 2,6%.
Agenția de evaluare financiară S&P Global, care luna trecută a înrăutățit perspectiva ratingului de credit atribuit Ungariei de la stabilă la negativă, citând temerile legate de stabilitatea fiscală, preconizează o expansiune a PIB-ului de 2,5% în 2026. Gabor Horvath a subliniat că cel mai important risc pentru buget este ca traiectoria de creștere economică să se dovedească prea optimistă, menționând că există incertitudini semnificative în jurul avansului PIB-ului din acest an, iar aceste incertitudini se mențin și pentru anul următor.
Premierul Orban se bazează pe redresarea economiei pentru a obține un nou mandat la alegerile din 2026, însă analiștii consideră că se va confrunta cu cea mai serioasă opoziție de mai bine de un deceniu. Redresarea, așteptată încă din anul trecut, nu s-a materializat, ceea ce a determinat Guvernul să reducă cheltuielile, să majoreze taxele și să înrăutățească prognoza privind creșterea PIB-ului Ungariei pentru 2025.
Datele preliminare publicate de Oficiul de Statistică din Budapesta arată că PIB-ul Ungariei a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2025, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat un avans de 0,6%. Comparativ cu primul trimestru din 2024, economia a stagnat în primele trei luni din acest an. Economistul Orsolya Nyeste de la Erste Group Bank a apreciat că datele reprezintă o surpriză neplăcută, iar scăderea încrederii companiilor a dus probabil la un declin suplimentar al investițiilor, în timp ce slăbiciunea piețelor externe indică date nefavorabile pentru exporturi. De asemenea, efectele negative ale războiului comercial reprezintă un risc suplimentar pentru economia Ungariei în următoarele trimestre.
Guvernul de la Budapesta intenționează să reducă anul viitor deficitul bugetar la 3,7% din PIB, de la nivelul previzionat de 4% din PIB în 2025 și 4,9% din PIB în 2024. Analiștii intervievați se așteaptă pentru anul următor la un deficit bugetar de 4,2% din PIB. Horvath a subliniat că, având în vedere incertitudinile cu care se confruntă economia globală, adoptarea timpurie a bugetului pe 2026 nu este benefică, considerând riscant ca autoritățile să presupună că reducerile fiscale semnificative pentru familii pot fi finanțate printr-un avans economic mai mare, în condițiile în care rămân în vigoare taxele speciale impuse companiilor.
Luna trecută, Moody’s Analytics a apreciat că Europa Centrală are un spațiu fiscal limitat pentru a contracara impactul economic generat de taxe, în contextul deficitelor ridicate în această regiune dependentă de exporturi, și trebuie să găsească noi motoare de creștere pe fondul restructurării economiei mondiale. Deși Europa Centrală are o expunere directă redusă la exporturile către SUA, este una dintre regiunile din UE cele mai dependente de schimburile comerciale, ponderea exporturilor de bunuri în PIB variind de la 75,5% în Slovacia până la 39,4% în Polonia, în toate cazurile depășind media din UE de 34,2%.
