Atitudinea optimistă: un aliat surprinzător pentru eficiența vaccinurilor
Gândurile pozitive pot stimula sistemul imunitar, conform unor cercetări recente care evidențiază o legătură între minte și apărarea naturală a organismului. Oamenii de știință au descoperit că persoanele care au recurs la gândirea pozitivă pentru a activa sistemul de recompensă al creierului au răspuns mai bine la vaccinare, producând mai mulți anticorpi după administrarea vaccinului.
Studiul nu sugerează că speranța poate vindeca boli, ci indică potențialul strategiilor mentale de a ajuta sistemul imunitar să combată infecțiile și să controleze tumorile. Talma Hendler, profesor de psihiatrie și neuroștiințe la Universitatea din Tel Aviv, afirmă că este prima demonstrație la oameni, într-un mod care pare a fi cauzal, că activarea sistemului de recompensă din creier poate crește eficacitatea imunizării.
Lucrările anterioare au arătat că așteptările pozitive pot fi benefice pentru pacienții cu anumite probleme medicale, similar efectului placebo. În studiul recent, voluntari sănătoși au participat la sesiuni de antrenament cerebral, aplicând diferite strategii mentale pentru a stimula activitatea în anumite părți ale creierului, primind feedback în timp real sub formă de scoruri.
După patru sesiuni de antrenament, voluntarii au primit un vaccin împotriva hepatitei B. Analiza sângelui efectuată la două și patru săptămâni a arătat că persoanele care au activat zona tegmentală ventrală (VTA) a creierului, prin așteptări pozitive, au avut cel mai puternic răspuns imun la vaccin. Efectul ar putea fi util în întărirea sistemului imunitar al pacienților, dar sunt necesare studii mai ample pentru a demonstra beneficiile medicale clare.
Dr. Tamar Koren, coautor al studiului, investighează dacă și alte părți ale sistemului imunitar sunt influențate, inclusiv cele responsabile de inflamații. Dr. Nitzan Lubianiker, autor principal al studiului, subliniază că abordarea testată este un instrument complementar destinat să îmbunătățească răspunsul imun la vaccinare, fără a înlocui vaccinurile sau îngrijirea medicală standard.
Jonathan Kipnis, profesor de patologie și imunologie la Universitatea Washington din St Louis, consideră că este prematur să se tragă concluzii cu privire la relevanța clinică a acestor rezultate. Jeremy Howick, profesor de asistență medicală empatică la Universitatea din Leicester, a remarcat că efectul este modest, dar a observat aspecte pozitive, sugerând că profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să genereze așteptări pozitive în rândul pacienților.
