Putin va atinge fondurile cetățenilor ruși pentru a susține conflictul din Ucraina
Rusia, cu o economie din ce în ce mai afectată de război, va apela la economiile contribuabililor în 2026 pentru a finanţa campania militară din Ucraina, în contextul deteriorării industriei și pieței interne dominate de China. Ministerul Finanțelor rus a anunțat creșterea cotei de TVA de la 20% la 22% pentru anul viitor, subliniind că „prioritatea strategică este de a asigura finanţarea nevoilor de securitate şi apărare ale ţării, precum şi sprijinul social pentru familiile care participă la operaţiunea militară specială (războiul din Ucraina)”.
Economia rusească se confruntă cu crize în sectoare cheie precum metalurgia și energia, iar sectorul cărbunelui este deosebit de afectat. În ciuda creșterii prețurilor și scăderii investițiilor, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace până când își va atinge obiectivele. Putin a asigurat că rușii vor susține creșterea impozitelor, cu condiția ca statul să își îndeplinească obligațiile sociale și să garanteze securitatea țării.
Sectoarele petrolului, gazelor, cărbunelui și metalurgiei se află în criză, iar marile corporații de stat, precum Rosatom, RusHydro și RZhD, se confruntă cu dificultăți. Veniturile din exporturile de ţiţei și gaze au scăzut cu 35% în noiembrie și se estimează o scădere de încă 50% în decembrie, din cauza sancțiunilor americane asupra celor mai mari companii petroliere ale Rusiei, Rosneft și Lukoil.
Autoritățile ruse, confruntate cu o scădere drastică a veniturilor publice, aleg să crească povara fiscală asupra cetățenilor, în loc să reducă cheltuielile. Pe lângă TVA, vor exista creșteri și la impozitele pe venitul persoanelor fizice și ale societăților, eliminându-se scutirile de taxe pentru lucrătorii independenți și majoritatea IMM-urilor. Companiile de tehnologie vor vedea cota de impozitare dublată, iar impozitele pe autoturisme vor crește, în ciuda dificultăților din acest sector.
Colectarea veniturilor prin confiscarea activelor private a continuat, atingând 50 de miliarde de dolari (aproape 2% din PIB) până la jumătatea anului, în urma naționalizării a peste 100 de active în 2022. Noile măsuri fiscale ar putea declanșa o reacție în lanț ce va duce la o scădere suplimentară a cererii, iar creșterea TVA-ului va majora costurile de producție, ceea ce va influența prețurile produselor finale.
Oponenții economici, precum economistul Igor Lipsiț, avertizează că IMM-urile vor fi cele mai afectate de aceste măsuri, care vor spori economia subterană. De asemenea, rubla s-a apreciat cu 45% în acest an, ceea ce creează probleme pentru economia militară. Dacă această tendință continuă, Rusia ar putea intra într-o stagflație, adică stagnare economică însoțită de o creștere a prețurilor.
Experții prezic o intensificare a disputei dintre autoritățile economice care susțin o politică monetară strictă, precum Banca Centrală a Rusiei, și cei care pledează pentru o rublă mai slabă, cum ar fi conducerea Nornickel și Sberbank.
