Lege în pregătire: Concediu PLĂTIT pentru angajații afectați de burnout, fără necesitatea unei dovezi medicale!
O inițiativă legislativă privind măsurile ce trebuie luate în cazul salariaților afectați de epuizarea profesională (burnout) a fost depusă în Senatul României. Proiectul este inițiat de senatorii USR Irinel Darău și Cynthia Păun.
Conform proiectului, angajatorii vor avea obligația de a informa salariații despre riscurile de epuizare profesională și despre metodele de prevenire. Salariații vor putea beneficia de un număr de zile de concediu pentru refacere profesională, acordate la cerere, fără a necesita justificări medicale. De asemenea, aceștia vor avea acces la activități de sprijin psiho-emoțional profesional organizate de angajator.
Proiectul subliniază că epuizarea profesională este un fenomen tot mai frecvent în relațiile de muncă, asociat cu expunerea prelungită la stres profesional cronic și cu dificultăți în gestionarea acestuia. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică epuizarea profesională în Clasificarea Internațională a Maladiilor – ICD-11, caracterizată prin trei dimensiuni: extenuare persistentă, distanțare mentală față de activitatea profesională și diminuarea eficienței profesionale. Epuizarea profesională nu este considerată o afecțiune medicală, ci un fenomen profesional derivat din organizarea muncii și din expunerea prelungită la stres ocupațional.
În România, datele recente arată o creștere a nivelului de stres profesional și a manifestărilor asociate epuizării profesionale, în special în sectoarele cu volum mare de sarcini, presiune de timp, responsabilitate ridicată sau interacțiune continuă cu publicul. Absența unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul face ca măsurile de prevenire să depindă exclusiv de inițiativele voluntare ale angajatorilor, iar lucrătorii nu dispun de instrumente juridice suficiente pentru a semnala situațiile de suprasolicitare profesională sau pentru a beneficia de sprijin adecvat.
Soluții legislative propuse de inițiatori
a) Definirea epuizării profesionale.
b) Măsuri de prevenire a riscurilor de epuizare profesională: Angajatorii au obligația de a informa anual salariații cu privire la riscurile de epuizare profesională și de a include riscurile psihosociale în evaluarea generală a riscurilor.
c) Introducerea unor drepturi și a unor mecanisme de sprijin pentru salariați. Salariații pot beneficia de un număr de zile de concediu pentru refacere profesională, acordate la cerere, fără justificări medicale, precum și de acces la activități de sprijin psiho-emoțional profesional organizate de angajator. De asemenea, au dreptul de a solicita o discuție formală privind reorganizarea sarcinilor sau volumul de muncă, pentru a reduce riscul unor consecințe profesionale negative.
d) Elaborarea de către Ministerul Muncii a unor instrumente de sprijin.
