„Unul dintre paradoxurile Rusiei contemporane”: încercarea Moscovei de a reglementa informațiile se întoarce împotriva ei
Rusia se confruntă cu o provocare semnificativă în încercarea de a controla piața ilegală în expansiune a datelor personale divulgate, un ecosistem exploatat de jurnaliști, poliție și grupuri criminale. De mai bine de zece ani, piața probiv din Rusia – un termen derivat din verbul „a străpunge” sau „a introduce într-o bară de căutare” – a funcționat ca o economie paralelă a informației, bazată pe o rețea de funcționari corupți, polițiști rutieri și angajați bancari dispuși să vândă accesul la baze de date guvernamentale sau corporative restricționate.
Amploarea și utilizarea probiv sunt specifice Rusiei, având rădăcini în infrastructura statală profund coruptă a țării. Aceasta a devenit indispensabilă atât pentru cei care doresc să exploateze sistemul, cât și pentru cei care încearcă să-l demaște. Pentru o taxă modică – uneori de doar 10 dolari – cumpărătorii pot obține informații precum numere de pașaport, adrese de domiciliu și dosare interne ale poliției. La un preț mai mare, se pot achiziționa dosare complete, inclusiv metadate despre apeluri și deplasări. Utilizarea probiv a fost controversată în rândul jurnaliștilor ruși, însă a stat la baza unor anchete importante, inclusiv urmărirea unității de securitate a statului FSB implicate în otrăvirea lui Alexei Navalnîi.
Pe de altă parte, poliția și serviciile de securitate au folosit piața neagră pentru a urmări activiști și figuri de opoziție. Andrei Zakharov, jurnalist de investigație, subliniază că, deși aceste servicii sunt ilegale, ele sunt mult mai convenabile pentru activitatea polițienească de zi cu zi decât bazele de date oficiale ale departamentelor.
Cu toate acestea, în contextul războiului din Ucraina, Kremlinul a început să perceapă probiv mai puțin ca o soluție tolerată și mai mult ca o amenințare. Organizațiile criminale specializate în escrocherii telefonice foloseau datele divulgate la scară industrială, iar serviciile secrete ucrainene au învățat să exploateze peisajul informațional al țării pentru a identifica și asasina oficiali militari din Rusia. Președintele Vladimir Putin a recunoscut că un prieten apropiat a fost victima unei escrocherii telefonice, ceea ce a determinat serviciile de securitate să închidă piața probiv.
Pentru a întări controlul, Putin a semnat legi care înăspresc pedepsele pentru scurgerile de date, impunând până la 10 ani de închisoare pentru accesarea sau distribuirea acestor informații. Serviciile de securitate au demarat o vânătoare agresivă a operatorilor probiv, reținând mai mulți brokeri și vizând infrastructura acestora. Printre cele mai mediatizate arestări s-a numărat cea a echipei din spatele Usersbox, un serviciu popular.
Cu toate acestea, războiul Kremlinului împotriva probiv pare să fi avut efectul opus. Mulți dintre principalii operatori și brokeri probiv și-au mutat afacerile în străinătate, unde se confruntă cu mai puține constrângeri. Zakharov afirmă că aceștia nu mai au rețineri în divulga informații sensibile, iar scurgerile de informații au devenit mai frecvente. O astfel de scurgere a fost baza de date Kordon-2023 a FSB, care a fost divulgată online și conținea detalii despre persoanele care au trecut granițele Rusiei între 2014 și 2023.
Servicii cunoscute, precum Himera, care au cooperat anterior cu autoritățile, și-au schimbat cursul, întrerupând accesul forțelor de ordine. Hackerii ucraineni au, de asemenea, contribuit la această mișcare, încălcând sistemele statale și comerciale rusești, furând date și publicându-le. De exemplu, grupul de hackeri KibOrg a publicat online o bază de date a clienților Alfa Bank, conținând informații personale ale aproximativ 24 de milioane de persoane și peste 13 milioane de organizații.
În concluzie, Zakharov afirmă că nu a fost niciodată mai ușor să găsești date private rusești pe piață, evidențiind astfel efectul contrar al eforturilor Kremlinului de a reglementa informațiile.
