Studiu: Economia românească își arată limitele după un an provocator
Economia României traversează o perioadă de fragilitate, marcată de scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea taxelor. Datele provizorii publicate de INS arată o scădere a PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceste semnale indică o economie „la limită”, care resimte puternic efectele scumpirilor din ultimul an.
„Economia dă semne de oboseală, după un an extrem de greu, caracterizat de scăderea vânzărilor, de efectele inflației și a creșterii taxelor. Semnalele de scădere economică din T3 arată că economia resimte din plin șocul scumpirilor și că, dacă nu acționăm la timp, riscăm ca problemele economice să se acutizeze”, a declarat Negrescu.
Construcțiile trag economia înainte
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este superior celui din 2024, creșterea nu este solidă, fiind rezultatul restructurărilor făcute de companii. Cea mai consistentă contribuție pozitivă vine din sectorul construcțiilor, unde volumul activității a crescut cu 8,5%, aducând +0,5% la formarea PIB. Sectorul agriculturii (+6,8%) și IT & comunicații (+2,9%) au avansat, dar insuficient pentru a compensa restul pierderilor.
INS a confirmat dezechilibrul structural: industria a scăzut cu 0,4%, comerțul a avansat doar cu 0,1%, intermedierile financiare s-au redus cu 0,6%, iar tranzacțiile imobiliare au stagnat. În plus, exportul net a avut un impact negativ de -0,8%, în condițiile în care importurile au crescut cu 5,1%, mai rapid decât exporturile (+3,7%).
„Marea majoritate a companiilor și-au restructurat activitatea, iar asta se vede din evoluția PIB-ului pe primele 9 luni. Vestea proastă este că multe dintre motoarele economiei, industria, comerțul, tranzacțiile imobiliare și intermedierile financiare, nu mai contribuie aproape deloc la creștere”, a adăugat Negrescu.
Trimestrul IV ar putea aduce o revigorare temporară
Analistul consideră că trimestrul IV ar putea aduce o creștere, sprijinită de încasările fiscale din TVA, impozit pe profit și contribuții salariale. Cu toate acestea, el avertizează că nu este suficient pentru a vorbi despre o revenire sustenabilă. „În trimestrul 4 economia revine pe plus, însă asta nu ne încălzește prea mult. Și în 2026 este posibil să vedem oscilații de la un trimestru la altul. Economia atârnă de un fir de ață”, a afirmat el.
Riscurile principale provin din noul regim fiscal. Impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale descurajează investițiile, iar fără ajustări, „acalmia economică” s-ar putea transforma într-un declin accentuat.
Costurile energiei afectează competitivitatea
România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie electrică pentru firme din Uniunea Europeană, ceea ce reduce competitivitatea producătorilor locali. „Plătim cel mai scump curent electric din UE pentru agenții economici. În mod paradoxal, produsele din import au ajuns să fie mai ieftine decât cele românești, iar deficitul comercial a depășit 25 de miliarde de euro”, a subliniat Negrescu, evidențiind necesitatea scăderii costurilor de producție.
Datele INS arată că cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, în timp ce cheltuielile administrației publice s-au redus (-1% individual, -0,9% colectiv), semn că populația și instituțiile taie costuri pentru a se proteja. Românii economisesc, amână achiziții și evită riscurile.
„Oamenii și-au luat propriile măsuri de avarie. Au înțeles lecțiile crizelor trecute. Dar fără stimulente, precum reducerea taxelor pe muncă, creșterea valorii tichetelor de masă, facilități pentru exportatori, e greu de crezut că își vor recăpăta curajul să consume și să investească”, a concluzionat Negrescu.
