Strategii de prevenire a invaziei ruse în Ucraina
Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, a discutat despre „momentul dureros” din februarie 2022, când a refuzat apelul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a impune o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei. Stoltenberg a mărturisit că se temea că acea conversație ar putea fi ultima convorbire telefonică a liderului ucrainean, având în vedere situația precară în care se afla. „Cu toții ne temeam pentru viața președintelui Zelenski și a familiei sale”, a spus el, amintindu-și cum Zelenski l-a contactat dintr-un buncăr din Kiev, în timp ce tancurile rusești avansau.
Zelenski a solicitat închiderea spațiului aerian ucrainean, subliniind că NATO ar putea face acest lucru, având în vedere precedentul în Bosnia-Herțegovina și nordul Irakului. Stoltenberg i-a explicat însă că, pentru a închide spațiul aerian, era necesară eliminarea sistemelor rusești de apărare aeriană din Belarus și Rusia, ceea ce ar fi dus la un conflict direct între NATO și Rusia, o situație pe care Alianța nu era dispusă să o provoace.
Stoltenberg a subliniat că, deși NATO a intensificat sprijinul pentru Ucraina, abordarea a fost „contradictorie”. Pe 24 februarie 2022, ziua invaziei pe scară largă, alianța a decis să ofere mai mult sprijin militar Ucrainei, dar și să evite escaladarea conflictului dincolo de granițele Ucrainei. El a recunoscut că, dacă NATO ar fi oferit ajutor militar Ucrainei mai devreme, invazia ar fi putut fi prevenită.
Fostul secretar general a comparat situația Ucrainei cu sprijinul acordat de Statele Unite Regatului Unit la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, afirmând că, deși SUA au livrat arme, nu s-au implicat direct până la atacul de la Pearl Harbor. „Scopul nostru nu este să avem un Pearl Harbor”, a declarat Stoltenberg, subliniind că NATO continuă să sprijine Ucraina, dar fără a trimite trupe pe teren.
Stoltenberg a menționat că ajutorul acordat Ucrainei a fost „prea puțin și prea târziu”, recunoscând că aliații NATO nu au oferit un sprijin militar semnificativ din 2014, când Rusia a anexat Crimeea. El a afirmat că, dacă sprijinul ar fi fost acordat mai devreme, Putin ar fi putut concluziona că invazia Ucrainei era imposibilă.
Referindu-se la căderea Kabulului în mâinile talibanilor în 2021, Stoltenberg a spus că aceasta a fost „cea mai mare înfrângere a NATO”. De asemenea, el a menționat că, în calitate de secretar general, s-a temut că alianța s-ar putea destrăma în timpul mandatului președintelui Donald Trump, dar că a reușit să mențină unitatea prin compromisuri.
Stoltenberg consideră esențial ca Ucraina să beneficieze de un sprijin militar mai puternic pentru a forța Rusia să se așeze la masa negocierilor. „Nu cred că putem schimba opinia lui Putin”, a afirmat el, adăugând că singura modalitate de a schimba calculele lui Putin este prin oferirea de sprijin militar Ucrainei.
În ceea ce privește soluția finlandeză, Stoltenberg a declarat că Ucraina trebuie să decidă dacă este dispusă să accepte concesii, similar cu cele făcute de Finlanda în trecut. „Sarcina noastră nu este să oferim sfaturi Ucrainei. Sarcina noastră este să oferim sprijin Ucrainei”, a concluzionat el.
