Legea „agenților străini” din Rusia: Impactul asupra libertății și exilul disidenților
Legea rusă privind „agenții străini” a fost recent înăsprită, permițând urmărirea penală după o singură amendă administrativă. Anterior, o cauză penală putea fi inițiată doar după două încălcări administrative. Această modificare se alătură unei serii de schimbări controversate care au dus la închiderea multor organizații media independente și ONG-uri, inclusiv Nasiliu.net, un important centru de sprijin pentru victimele violenței domestice din Rusia.
Anna Rivina, fondatoarea Nasiliu.net, a declarat: „Legea privind «agenții străini» ne-a privat treptat de mai mult decât simple resurse. Mai întâi, ni s-a interzis să organizăm evenimente. Apoi, să ne implicăm în activități educaționale. Din ce în ce mai mulți oameni se temeau să se apropie de noi, iar tot mai multe servicii refuzau să ne ajute, blocând accesul victimelor la sprijin.” Această presiune a dus în final la închiderea organizației.
Legea a fost introdusă în legislația rusă la sfârșitul anului 2012, stabilind două criterii pentru a fi catalogat drept „agent străin”: primirea de bani din străinătate și implicarea în „activități politice”. Totuși, aceste criterii au fost interpretate atât de larg încât aproape orice activitate publică putea fi inclusă. Deși inițial organizațiile catalogate ca „agenți străini” au continuat să funcționeze, acum se confruntă cu cerințe tot mai stricte, fiind obligate să menționeze statutul lor în toate publicațiile și să depună rapoarte trimestriale.
Începând cu anul 2020, Rusia a adoptat o nouă lege, „Privind controlul asupra activităților persoanelor aflate sub influență străină”, care a extins definiția „influenței străine” pentru a include orice „asistență din străinătate” sau metode de influență. Astfel, aproape orice disident, fie că este vorba de o persoană fizică sau de un grup, poate fi vizat. Până în prezent, Ministerul Justiției a adăugat constant noi nume pe lista „agenților străini”. Această listă unificată include organizații, grupuri informale și cetățeni privați.
Criticile internaționale la adresa legii au fost constante, Organizația Națiunilor Unite cerând abrogarea acesteia. În ciuda acestor apeluri, autoritățile ruse continuă să susțină că legea este similară cu legislația americană și că nu îngrădește libertățile individuale, proclamând că disidenții pot critica guvernul și din țară. Vladimir Putin a afirmat că disidenții aleg să plece din Rusia din motive materiale, ignorând realitatea represiunii și a amenințărilor care îi forțează pe mulți să se exileze.
Legea impune restricții severe asupra drepturilor civile și politice ale persoanelor catalogate ca „agenți străini”. Acestea nu pot ocupa funcții publice, nu pot participa la alegeri, nu pot organiza evenimente publice sau colabora cu minori. De asemenea, li se interzice accesul la subvenții de stat și participarea la achiziții publice, ceea ce limitează drastic posibilitățile de existență în Rusia.
În plus, eticheta de „agent străin” este folosită ca un mecanism de confiscare a proprietății. Persoanele etichetate astfel se confruntă cu amenzi draconice și cu riscul de a fi incluse în registre speciale pentru „extremiști” și „teroriști”. Aceasta permite confiscarea bunurilor nu doar ale persoanelor condamnate, ci și ale membrilor acestora.
În concluzie, legea privind „agenții străini” a devenit un instrument de represiune care afectează profund societatea civilă din Rusia, contribuind la exilul disidenților și la reducerea drastică a spațiului pentru exprimarea liberă a opiniilor.
