Alertă de ultim moment: România a înregistrat un deficit ESA de 9,3% anul trecut, cel mai mare din Uniunea Europeană
Comisia Europeană (CE) a anunțat astăzi un deficit bugetar în termeni ESA, standardul din cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Cele mai ridicate deficite bugetare din UE au fost înregistrate în 2024 în România (‑9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (‑5,8%) și Slovacia (-5,3%). Conform Eurostat, 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB.
Statele care nu au raportat deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda și Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) și Portugalia (+0,7%). Ajustarea bugetară pentru 2025, an în care Guvernul trebuie să ajungă la 7% din PIB, pornește de la acest nivel anunțat pentru 2024. Deficitul în termeni cash pentru 2024 a fost anunțat anterior de Ministerul Finanțelor ca fiind la 8,65% (152,72 miliarde lei).
Este important de menționat că deficitul ESA este diferit de cel în termeni cash, utilizat ca standard intern. Printre diferențele importante se numără faptul că deficitul ESA nu este influențat de amânarea la plată a unor facturi, practică folosită de guverne pe final de an pentru a „cosmetiza” deficitul cash, având reguli diferite pentru cheltuieli precum cele pentru armament sau emisiuni de obligațiuni.
Guvernele din ultimii ani au cheltuit cu mult peste posibilități, ceea ce a condus la creșteri puternice ale datoriei publice. Anul trecut, în contextul numeroaselor runde de alegeri, deficitul cash a urcat de la 5,7% în 2023 la 8,65% în 2024. Pe finalul anului trecut, România a încheiat un plan fiscal cu Comisia Europeană, care prevede angajamente pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.
România ar fi trebuit să scadă deficitul de la 7,9% ESA în 2024 la 7% anul acesta. Ajustarea la 7% trebuie făcută de la un nivel mai ridicat, având în vedere că deficitul a fost anunțat la 9,3%. În ianuarie, Consiliul UE a recomandat României să își respecte angajamentele asumate în cadrul planului fiscal pentru a menține extinderea perioadei de ajustare de la 4 la 7 ani.
Ministerul Finanțelor a promis că reforma fiscală se va aplica abia de anul următor, deși este esențială pentru a aduce 25 miliarde lei la buget în acest an. Anul acesta, coaliția de guvernare vrea să scadă deficitul bugetar la 7% din PIB cu măsuri de control al cheltuielilor, deși mulți economiști consideră că această abordare nu este realistă.
România se află într-o situație critică în privința credibilității finanțelor statului, toate cele trei mari agenții de rating având perspectivă negativă pentru calificativul suveran al țării. România riscă suspendarea de fonduri UE și pierderea de bani din PNRR, având în vedere că reforma fiscală este un jalon în PNRR și o reformă cheie în planul fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană.
România a primit o extindere de la patru ani la șapte ani pentru reducerea deficitului, condiționată de îndeplinirea unor angajamente privind investiții și reforme cheie, inclusiv reforma fiscală. România trebuie să trimită un raport cu progresele în îndeplinirea angajamentelor de reformă și investiții până la 30 aprilie.
Evaluarea în cadrul semestrului european va avea loc la începutul lunii iunie, unde România ar putea fi criticată pentru nerespectarea angajamentelor luate.
