Ucraina și R. Moldova, pe drumul integrării în UE, dar fără voturi complete
O propunere de modificare a regulilor de aderare la Uniunea Europeană (UE) este în stadiu incipient de discuții, ceea ce ar permite noilor membri să obțină drepturi depline doar după ce UE își va revizui modul de funcționare. Aceasta este cea mai recentă încercare din partea guvernelor pro-extindere, precum Austria și Suedia, de a revitaliza procesul de extindere, blocat în prezent de Budapesta și alte câteva capitale din cauza temerilor legate de concurența nedorită pe piețele locale și de compromiterea intereselor de securitate.
Noile țări ar putea adera la UE fără drepturi de vot complete, o mișcare menită să facă lideri precum premierul Ungariei, Viktor Orbán, mai deschiși la ideea ca țări precum Ucraina să devină parte a blocului european. Propunerea se află într-un stadiu incipient și trebuie să fie aprobată de toate țările existente, conform unor diplomați europeni și unui oficial al UE familiarizat cu discuțiile.
Ideea este ca noii membri să obțină drepturi depline odată ce UE va revizui modul de funcționare pentru a face mai dificilă exercitarea dreptului de veto asupra politicilor de către țările individuale. Aderarea fără drept de veto le-ar permite noilor membri, precum Ucraina, Republica Moldova și Muntenegru, să beneficieze de multe dintre avantajele aderării la UE fără a fi necesară o revizuire a tratatelor de bază ale UE, proces considerat imposibil de mai multe guverne.
Potrivit lui Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru afaceri europene a Bundestagului german, viitorii membri ar trebui să renunțe la dreptul lor de veto până când vor fi implementate reforme instituționale cheie, inclusiv introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor politice. Această abordare ar asigura că extinderea nu este încetinită de state membre individuale ale UE care blochează reformele.
Frustrarea este în creștere în rândul țărilor candidate din Europa de Est și din Balcanii de Vest, care au realizat reforme interne semnificative, dar nu au avansat spre aderare în ani de zile. De exemplu, negocierile pentru aderarea Muntenegrului la UE au început în 2012. Președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a subliniat necesitatea relansării procesului de extindere pentru a revigora ideea UE ca un club atrăgător.
Viceprim-ministrul Ucrainei, Taras Kacika, a solicitat soluții „creative” pentru deblocarea extinderii UE, menționând că cererea Kievului de aderare este în prezent blocată de un veto din partea Ungariei. „Așteptarea nu este o opțiune”, a afirmat Kacika, subliniind importanța unei soluții rapide pentru Ucraina și pentru Uniunea Europeană.
În contextul unei întâlniri viitoare la Londra cu liderii țărilor din Balcanii de Vest, se discută despre stimularea integrării între aceste țări ca un preambul al extinderii UE. Propunerea de a continua negocierile fără a solicita aprobarea formală a tuturor celor 27 de țări ale UE ar putea evita conferirea unui drept de veto lui Orbán în fiecare etapă a negocierilor.
Aderarea la Uniunea Europeană este promovată ca un instrument geopolitic cheie împotriva agresiunii Rusiei. Claudia Plakolm, ministrul austriac pentru Europa, a afirmat că UE trebuie să fie mai rapidă și mai eficientă în procesul de extindere, pentru a nu pierde teren în fața unor actori terți. De asemenea, liderii UE se confruntă cu o creștere a sprijinului pentru partidele de extremă dreapta în țările lor, ceea ce influențează ritmul procesului de extindere. Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat că nu se așteaptă ca Ucraina să adere la UE până în 2034, evidențiind complexitatea situației actuale.
