Oana Țoiu: România se pregătește să demareze urgent fabricarea dronelor de apărare în colaborare cu Ucraina
România intenționează să înceapă rapid producția de drone defensive pe teritoriul său, în colaborare cu Ucraina, pentru utilizare internă și de către aliații din UE și NATO, a declarat ministrul de externe Oana Țoiu. Într-un interviu pentru Reuters, Țoiu a precizat că discuțiile cu Ucraina au început înainte de recentele încălcări ale spațiului aerian, pe care regiunea le-a atribuit Rusiei.
„Considerăm că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, în special în ceea ce privește apărarea aeriană. Așadar, ceea ce facem în această direcție este să creăm parteneriatele necesare, de exemplu, cu Ucraina, pentru a construi drone defensive pentru viitor”, a declarat Oana Țoiu. Ea a adăugat că România crede în capacitatea sa de a transforma acest proiect în realitate rapid.
Tensiunile cu Moscova au crescut recent, Estonia acuzând Rusia că a trimis avioane de vânătoare în spațiul său aerian, în timp ce avioane NATO au doborât drone deasupra Poloniei. România a fost, de asemenea, pe punctul de a intercepta o dronă care a intrat în spațiul său aerian. Rusia a afirmat că nu a vizat niciodată țările UE sau NATO și nu are intenția de a face acest lucru în viitor.
Declarațiile privind producția comună de drone vin în contextul în care Ucraina a decis să relaxeze restricțiile privind exportul armelor utilizate și perfecționate pe câmpul de luptă împotriva Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat aceste arme în discursul său de la Adunarea Generală a ONU, subliniind importanța susținerii relațiilor strânse cu Kievul.
Uniunea Europeană susține ideea creării unui „zid de drone” pentru a proteja regiunea. Oana Țoiu a menționat că România a aprobat o prezență sporită a trupelor americane pe teritoriul său pentru a susține operațiunile de realimentare din Orientul Mijlociu, deși nu a oferit detalii suplimentare. De asemenea, România intenționează să investească peste 2,5 miliarde de euro în baza aeriană Mihail Kogâlniceanu din Constanța în următorii ani, extinzându-și capacitatea pentru a găzdui 10.000 de soldați români și aliați.
România a decis să permită o prezență sporită a SUA în bazele sale militare NATO, menționând că realimentarea aeriană ar putea fi necesară „în cazul unei reacții necesare în Orientul Mijlociu instabil”.
