Zi decisivă la Strasbourg: Parlamentul European hotărăște viitorul Comisiei von der Leyen
Europarlamentarii vor vota, separat, pe 9 octombrie, asupra celor două moţiuni de cenzură depuse împotriva preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Moţiunile au fost dezbătute de Parlamentul European pe 6 octombrie 2025 și au fost inițiate de grupurile politice „Patrioţi pentru Europa” și Stânga din PE, în septembrie 2025.
Moţiunea depusă de grupul „Patrioţi pentru Europa” a fost înregistrată pe 16 septembrie 2025. Aceasta invocă, printre altele, eșecul executivului european de a opri migraţia ilegală către Uniunea Europeană, decizia unilaterală de a semna Acordul Mercosur în decembrie 2024, și semnarea acordului comercial SUA-UE fără mandat oficial din partea Consiliului, ignorând echilibrul instituțional consacrat în tratate.
Pe de altă parte, moţiunea depusă de grupul Stângii din PE, înregistrată tot pe 16 septembrie 2025, acuză Comisia de lipsă de acţiune faţă de atacurile militare ale guvernului israelian în Gaza, acceptarea unui acord comercial UE-SUA prejudiciind interesele europene și absenţa unor măsuri de anvergură pentru criza climatică și socială.
În cadrul dezbaterii din 6 octombrie, Grupul „Patrioţi pentru Europa”, condus de Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunţând acordul comercial cu Statele Unite ca fiind o „capitulare”. Bardella a cerut un vot de neîncredere împotriva preşedintei Comisiei Europene, contestând în special acordul comercial Mercosur, pe care l-a numit o „trădare” a fermierilor și a mediului.
Co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat Uniunea Europeană de complicitate la „genocidul” din Fâşia Gaza, reproşându-i că „închide ochii” la situaţia din Orientul Mijlociu. Ursula von der Leyen a cerut, în discursul său din plen, unitate între forţele pro-UE, menționând că adversarii Uniunii Europene „incită în mod activ diviziunile” din interiorul blocului comunitar.
În cazul în care moţiunea de cenzură este adoptată, aceasta ar duce la demisia întregii Comisii și ar declanșa procesul complex de numire a 27 de noi comisari europeni. Recent, Comisia Europeană a mai fost supusă unei moţiuni de cenzură, respinsă pe 10 iulie 2025, care a fost inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, invocând lipsa de transparenţă în negocierile privind achiziţia de vaccinuri COVID-19.
Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European, moţiunea de cenzură poate fi depusă de o zecime dintre membrii care compun Parlamentul, iar votul se face prin apel nominal. Moţiunea se adoptă cu o majoritate de două treimi din totalul voturilor exprimate, reprezentând majoritatea membrilor Parlamentului.
