Voci în dezbatere: Impozitele, schimbările de conducere și eroii sfârșitului de eră
În preajma alegerilor, discuțiile politice au fost dominate de propuneri seducătoare, cum ar fi demiterea funcționarilor ineficienți. Deși există un consens general că mulți angajați bugetari trebuie concediați, realitatea statisticilor europene arată că România nu are un surplus de bugetari. În domenii esențiale precum educația și sănătatea, țara se află în urmă.
Recent, Vlad Voiculescu a propus o taxare suplimentară pentru produsele nocive, precum tutunul și alcoolul, argumentând că banii vor fi folosiți pentru tratamentele dependenților. Această măsură ar putea genera un venit suplimentar de aproximativ 1,46 miliarde lei anual, dar există scepticism cu privire la eficiența acesteia, având în vedere experiențele altor țări, cum ar fi Franța, unde creșterea accizelor a dus la o scădere a veniturilor bugetare și la o creștere a contrabandei.
În România, piața neagră a țigaretelor a atins un nivel record, reprezentând 10,1% din consum, iar creșterea prețurilor nu pare să rezolve problema. Cetățenii ajung să rupă contractul social atunci când prețurile depășesc limitele suportabilității, iar acest lucru se aplică și în cazul produselor de bază.
O altă problemă este datoria guvernamentală, iar un raport recent al Curții de Conturi a relevat că peste 47.000 de firme au datorii de aproape 30 miliarde lei la bugetul de stat. Aceasta reprezintă 2% din PIB, suma necesară pentru a stabiliza economia României. În concluzie, țara nu are o problemă economică majoră, ci mai degrabă o problemă de gestionare a resurselor și a evaziunii fiscale.
