Viziunea pro-UE a triunfat în alegerile din R. Moldova, dar provocările persistă
Rezultatele alegerilor parlamentare din R. Moldova au depășit așteptările aliaților occidentali. Partidul pro-european al președintei Maia Sandu a obținut o victorie convingătoare, consolidând orientarea spre Vest a acestei foste republici sovietice cu 2,4 milioane de locuitori. Cu toate voturile numărate, partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu a obținut 50,20% din voturi, comparativ cu 24,17% pentru Blocul Patriotic, pro-rus. Această victorie a avut loc în ciuda amestecului Rusiei și a șocurilor economice care ar fi putut răsturna orice guvern în funcție.
De la ultimele alegeri parlamentare din 2021, invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a dus la stabilirea a 135.000 de refugiați ucraineni în Moldova, cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor din lume, și la un șoc al prețurilor la energie, care a dus inflația la un vârf de 34%. În ciuda acestor dificultăți, PAS a înregistrat o scădere de doar 3% față de 2021.
Maia Sandu, care a fost realeasă președinte al Moldovei în 2024, își propune ca Moldova să adere la UE până în 2030. Cu o majoritate parlamentară asigurată, va fi mai ușor să promoveze reformele politice și economice necesare pentru aderarea la Uniune. Uniunea Europeană a investit capital politic în Moldova, promițând 1,9 miliarde de euro în subvenții și împrumuturi ieftine pentru a construi infrastructură, cum ar fi drumuri, spitale și cabluri de internet.
Provocările persistă
Cu toate acestea, această victorie este doar un capitol dintr-o poveste lungă. Fostul prim-ministru Natalia Gavrilița a declarat că „lupta nu s-a terminat” și că există provocări și constrângeri de capacitate. Clara Volintiru, șefa biroului din București al German Marshall Fund, a subliniat că mobilizarea electorală în favoarea Blocului Patriotic, pro-Moscova, nu a fost masivă, dar a avertizat că tacticile de manipulare și interferență ale Rusiei nu au eșuat. Interferența rusă se concentrează pe amplificarea neîncrederii în guvern și viitorul european al Moldovei.
În perioada premergătoare votului, autoritățile moldovene au acuzat Rusia că a cheltuit sute de milioane de euro pentru a influența rezultatele. Zeci de indivizi au fost arestați, acuzați că au călătorit în Serbia pentru a fi instruiți să opună rezistență agenților de securitate. De asemenea, preoții ortodocși din Moldova au beneficiat de călătorii în Rusia și sume de bani pentru promovarea discursurilor antioccidentale.
Moldova, un „laborator” pentru Rusia
Volintiru a avertizat că Moldova este „un laborator” în care Rusia testează diverse tactici care ar putea fi folosite în alte democrații europene. Un sondaj nepublicat a indicat că 70% din populație simte un nivel ridicat de anxietate, iar scopul final al interferenței rusești este de a contesta procesul democratic și de a semăna îndoieli în rândul cetățenilor.
În acest context, Moldova continuă să urmărească obiectivul de a adera la UE până în 2030. Totuși, negocierile sunt blocate din cauza opoziției Ungariei, favorabilă Kremlinului, care refuză să aprobe deschiderea de negocieri substanțiale cu Ucraina. Cererile de aderare ale Ucrainei și Moldovei sunt legate informal, ceea ce înseamnă că obiecția unei țări poate bloca ambele cereri.
Președintele Consiliului European, António Costa, încearcă să rezolve această problemă renunțând la cerința unanimității pentru fiecare etapă a procesului de negociere. Costa speră să mențină impulsul pentru Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest care doresc să adere la UE. Volintiru consideră că extinderea a devenit o chestiune de voință politică, nu doar un proces birocratic, iar Bruxelles-ul înțelege miza implicată.
