Viitorul Republicii Moldova în 2025: Scenarii posibile pentru Maia Sandu în fața unei majorități pro-ruse în Parlament
Republica Moldova se pregătește pentru cele mai importante alegeri parlamentare din istoria sa, unde cetățenii vor alege între integrarea în Uniunea Europeană și supunerea față de Kremlin. Rusia a intensificat acțiunile de sabotare a direcției pro-europene a Republicii Moldova, utilizând metode precum războiul hibrid și coruperea alegătorilor, pentru a-și consolida influența asupra puterii politice de la Chișinău.
Preluarea Republicii Moldova a devenit un obiectiv strategic pentru Rusia și Vladimir Putin. Departamentele de propagandă ale Moscovei sunt implicate activ în decredibilizarea Maiei Sandu și a Uniunii Europene, iar analizele arată că fermele de boți sunt folosite intens pentru a promova partidele pro-ruse. Conform avertismentelor din partea Ucrainei, pro-rușii ar putea folosi Republica Moldova ca platformă pentru a deschide un nou front în Ucraina, având în vedere că trupele ruse staționează în zona separatistă Transnistria din 1922.
În trecut, Rusia a încercat să transforme Republica Moldova într-o bază militară avansată. În 2003, Kremlinul a fost implicat în încercarea de a forța semnarea Memorandumului Kozak, care prevedea federalizarea țării. După declanșarea războiului din Ucraina, Rusia a abandonat formele de diplomație, concentrându-se pe democrațiile europene și investind sume considerabile în campania electorală din Republica Moldova.
Un aspect esențial este structura puterii în Republica Moldova, inspirată din Constituția României. Președintele poate exercita puteri limitate, iar Parlamentul poate suspenda un președinte cu votul a două treimi din deputați. Aceasta a condus la o istorie în care președinții nu au reușit să implementeze programul electoral din cauza unei majorități parlamentare opuse.
Republica Moldova a trecut prin modificări ale regimului politic, trecând de la un sistem semi-prezidențial la unul parlamentar în urma reformei din 2000, care a înlocuit alegerea președintelui de către popor cu alegerea acestuia de către Parlament. În martie 2016, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale amendamentele din 2000, restabilind alegerea directă a președintelui.
Președintele are atribuții precum convocarea Parlamentului, inițiativa legislativă și dizolvarea Parlamentului, însă poate fi suspendat din funcție, ceea ce a fost cazul fostului președinte pro-rus, Igor Dodon, care a fost suspendat de mai multe ori între 2017 și 2018 pentru refuzul de a semna decretele Parlamentului.
Discursul pro-rușilor s-a concentrat pe acuzațiile de „trădare de țară” adresate Maiei Sandu, ceea ce ar putea justifica inițierea procedurilor de suspendare a acesteia. Astfel, viitorul Republicii Moldova rămâne incert, iar alegerile din 2025 vor fi cruciale în determinarea direcției politice a țării.
