Uniunea Europeană va dezvălui pe 19 noiembrie strategia pentru un „Schengen militar”
Bruxelles-ul ia măsuri pentru a reduce birocraţia și a construi un „Schengen militar” pentru transportul rapid al trupelor, în contextul îndoielilor privind fiabilitatea SUA și al noilor ameninţări ruse. Acest plan are scopul de a pregăti blocul european pentru a muta mai rapid trupele, armele și proviziile pe continent în cazul unui conflict cu Rusia. Comisia Europeană urmează să-și prezinte propunerea pe 19 noiembrie, concentrându-se pe „mobilitatea militară” – capacitatea de a transporta soldați, muniție și echipamente rapid și fără întârzieri birocratice.
Documentul obţinut include atât noi propuneri legislative, cât și o actualizare a proiectelor în curs. Oficialii de la Bruxelles descriu efortul ca un fel de „Schengen militar”, referindu-se la sistemul care permite europenilor să călătorească liber fără controale la frontieră. Ideea de a crea o zonă în care convoaiele militare să se poată deplasa la fel de ușor peste granițe nu este nouă. Încă din iunie 2016, generalul Ben Hodges, comandantul de atunci al trupelor americane din Europa, avertiza că NATO nu poate desfășura forțe importante în Europa de Est la fel de rapid ca Rusia, ceea ce reprezintă un dezavantaj major.
În ianuarie anul trecut, Germania, Olanda și Polonia au semnat un acord menit să reducă birocraţia care împiedică deplasarea rapidă a trupelor și armelor. Kajsa Ollongren, ministrul olandez al apărării de atunci, a declarat: „Avem nevoie de un Schengen militar pentru a asigura o circulaţie mai rapidă și mai eficientă a personalului și a materialului militar. Acest lucru va face Europa mai puternică.”
Măsuri pentru remedierea blocajelor și a birocrației
În prezent, multe poduri și tuneluri europene nu pot suporta tancuri grele, iar formalitățile complicate pot întârzia mișcările trupelor cu zile întregi. Dariusz Joński, membru al Comisiei pentru apărare a Parlamentului European, a subliniat: „Deplasarea tancurilor din vest către flancul estic ar putea duce la blocarea acestora în tuneluri sau la aşteptarea permiselor de tranzit.” Planul Comisiei Europene vizează eliminarea acestor obstacole prin consolidarea podurilor, extinderea capacității feroviare și îmbunătățirea coordonării între statele membre.
Bruxelles-ul dorește, de asemenea, să digitalizeze logistica vamală și să creeze un „cadru de urgenţă” pentru transportul militar urgent. O altă propunere ar putea crea o „flotă de solidaritate” – un parc de vagoane și locomotive specializate disponibile pentru utilizare militară rapidă în toată Europa. În plus, se așteaptă ca UE să propună noi măsuri de securitate pentru a proteja rutele de transport critice împotriva sabotajului sau atacurilor cibernetice.
Europa acționează în timp ce Washingtonul ezită
Presiunea pentru pregătirea militară vine pe fondul incertitudinii cu privire la angajamentul SUA faţă de flancul estic al NATO. Austin Dahmer, candidatul administrației Trump pentru conducerea biroului de strategie al Pentagonului, a recunoscut recent că „Rusia rămâne o ameninţare la adresa securităţii Statelor Unite”. Declarația lui Dahmer a venit în contextul în care Pentagonul se confruntă cu critici din partea Congresului în legătură cu o serie de decizii opace.
Diplomați europeni au subliniat că „de fiecare dată când Washingtonul ezită, Moscova testează limita”. România, Polonia și statele baltice consideră semnalele mixte ale Pentagonului ca posibile semne de avertizare ale retragerii americane. „SUA pot numi în continuare Rusia o ameninţare, dar o ameninţare nu înseamnă mare lucru dacă Washingtonul nu își poate clarifica propria poziție”, a declarat un oficial european.
Coordonare cu NATO
Oficialii europeni subliniază că planul va fi elaborat în strânsă cooperare cu NATO pentru a evita duplicarea eforturilor. Polonia, în special, a insistat pentru ca eforturile UE să rămână în concordanţă cu planificarea logistică și de apărare a NATO.
