Uniunea Europeană își propune să întărească legăturile cu națiunile mediteraneene printr-un pact inovator de la Bruxelles
Uniunea Europeană a prezentat joi un nou „Pact pentru Mediterană”, cu scopul de a consolida cooperarea cu țările din sudul regiunii. Această inițiativă include proiecte comune în domenii precum comerțul, energia, migrația, clima și educația, având ca obiectiv crearea unui „Spațiu Mediteranean Comun” și redefinirea relațiilor cu statele partenere.
O schimbare de paradigmă
Documentul prevede o serie de proiecte ce vor fi derulate în zece state mediteraneene, vizând sectoare-cheie pentru Uniunea Europeană. „Ne dorim să întărim această relație și să atingem un nivel mai profund de integrare în cadrul Spațiului Mediteranean Comun”, se arată în textul pactului.
Scopul acordului este de a produce „o schimbare de paradigmă” care să valorifice pe deplin potențialul parteneriatului, prin „principiile de co-proprietate, co-creare și responsabilitate comună”. Pactul subliniază domenii precum integrarea comercială, migrația și gestionarea frontierelor, dar și rolul tot mai important al regiunii în lanțurile de aprovizionare ale UE cu produse agricole, îngrășăminte și materii prime critice.
Proiecte diverse
De asemenea, sunt incluse proiecte privind decarbonizarea, combaterea schimbărilor climatice, dezvoltarea energiei regenerabile, gestionarea resurselor de apă, prevenirea dezastrelor, investițiile private, digitalizarea și inteligența artificială. Alte inițiative vizează crearea unei universități mediteraneene și promovarea educației și schimburilor culturale.
Pactul se adresează în principal Algeriei, Egiptului, Israelului, Iordaniei, Libanului, Libiei, Marocului, Palestinei, Tunisiei și Siriei, dar documentul lasă deschisă posibilitatea de implicare și pentru alte state, precum partenerii din Golf, Mauritania, Senegal, Turcia, țările din Balcanii de Vest și statele din zona Mării Negre.
Parteneriate între egali
Comisarul european pentru regiunea mediteraneană, Dubravka Šuica, a declarat că Bruxellesul adoptă o „abordare diferită” în relația cu partenerii de pe celălalt mal al Mării Mediterane. „Avem o abordare de jos în sus: am consultat actori locali din diferite sectoare ale societății, nu doar guvernele. Am subliniat că formăm parteneriate între egali”, a afirmat Šuica.
Declarația a fost însă criticată de reprezentanți ai societății civile, care susțin că procesul de consultare a fost „limitat”. Vicepreședintele organizației EuroMed Rights, Moataz El Fegiery, a afirmat că „publicarea Pactului a fost precedată de un proces de consultare restrâns, în cadrul căruia numeroase victime ale represiunii din regiune nu au fost ascultate”. El a adăugat că „accentul clar pus pe investiții și comerț, în lipsa oricărei referiri la reforme democratice – așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cadrul Procesului de la Barcelona – riscă să favorizeze cooperarea de la stat la stat în implementarea pactului.”
Procesul de la Barcelona, lansat în 1995, a fost un cadru de cooperare între Uniunea Europeană și țările din bazinul mediteranean. Deși au existat propuneri pentru o integrare mai profundă a regiunii, inițiativa nu a produs rezultate politice concrete.
