Uniunea Europeană ia măsuri împotriva crizei combustibililor
Uniunea Europeană ia în considerare reactivarea măsurilor de criză energetică implementate în 2022, când Rusia a redus livrările de gaze, pentru a face faţă perturbărilor de pe pieţele energetice cauzate de războiul din Iran. Comisarul pentru energie, Dan Jorgensen, a solicitat europenilor să ia în considerare limitarea călătoriilor pentru a evita penuria de energie.
În urma unei reuniuni virtuale a miniştrilor energiei din ţările UE, Jorgensen a declarat că planurile includ propuneri de limitare a tarifelor de reţea şi a taxelor pe energie electrică. „Nu ştim cât va dura această criză. Şi, întrucât nu ştim cât de gravă va fi, pregătim, de asemenea, diferite oportunităţi şi posibilităţi care seamănă mai mult cu cele pe care le-am folosit în timpul crizei din 2022”, a spus Jorgensen.
UE a implementat o serie de politici de urgenţă în 2022, precum un plafon pentru preţurile gazelor, o taxă pe profiturile excepţionale ale companiilor energetice şi obiective de reducere a cererii de gaze. Jorgensen a avertizat că războiul din Iran ar putea provoca o perturbare prelungită a pieţelor energetice, afirmând că „nu va fi de scurtă durată”, din cauza distrugerilor infrastructurii energetice din regiune.
Preţurile europene la gaz au crescut cu peste 70% de la începutul conflictului dintre SUA şi Israel cu Iranul. Deşi aprovizionarea blocului cu ţiţei şi gaze naturale nu a fost afectată direct de închiderea Strâmtorii Ormuz, combustibilul pentru avioane este considerat cel mai expus. Jorgensen a declarat că Bruxelles-ul este îngrijorat pe termen scurt cu privire la aprovizionarea Europei cu produse petroliere rafinate, precum combustibilul pentru avioane şi motorina.
Ultimele transporturi de kerosen care au trecut prin Strâmtoarea Ormuz ar trebui să ajungă în Europa în jurul datei de 10 aprilie. Războiul din Iran a dus la o creştere mai mare a preţurilor combustibilului pentru avioane şi motorină decât cea a ţiţeiului. Deşi nu există un risc realist de a rămâne fără combustibil pentru avioane, stocurile ar putea scădea la un nivel care să conducă la penurii localizate sau preţuri ridicate și volatile.
Într-o scrisoare trimisă înaintea reuniunii, Jorgensen a solicitat guvernelor să amâne lucrările de întreţinere care nu sunt urgente la rafinării, pentru a menţine fluxul de aprovizionare cu produse petroliere. Comisia Europeană îndeamnă statele membre să acţioneze coordonat în faţa creşterii preţului petrolului. „Trebuie să acţionăm împreună, ca o adevărată Uniune,” a cerut Jorgensen.
Jorgensen a subliniat că guvernele naţionale ar trebui să ia în considerare „măsuri voluntare de reducere a cererii” cu o atenţie specială acordată sectorului transporturilor. Acest lucru ar putea implica cererea cetăţenilor să conducă sau să zboare mai puţin pentru a economisi combustibil. Sectorul transporturilor din Europa se confruntă cu creşterea costurilor din cauza dependenţei sale mari de Golful Persic.
Jorgensen a recomandat şi intensificarea monitorizării şi schimbului de informaţii, amânarea întreţinerii neesenţiale a rafinăriilor şi creşterea utilizării biocombustibililor. Deocamdată, ţările europene nu au adoptat măsuri de reducere a cererii, care au fost esenţiale în crizele petroliere din anii 1970. Agenţia Internaţională pentru Energie a elaborat o listă de propuneri pentru reducerea cererii, inclusiv încurajarea muncii de acasă.
Scrisoarea lui Jorgensen vine pe fondul scăderii încrederii că războiul din Iran se va termina rapid, ceea ce face ca penuria pe termen lung să fie mai probabilă. Ţările UE ar trebui să se pregătească din timp pentru o posibilă întrerupere prelungită a aprovizionării cu energie.
