UniCredit prezice o majorare semnificativă a TVA-ului post-alegeri și revizuiește în scădere estimările de creștere economică pentru România
Economiștii UniCredit au redus perspectivele de creștere economică pentru regiunea Europei Centrale și de Est, ca urmare a tarifelor introduse de SUA. Pentru România, se așteaptă o încetinire economică peste media regiunii, concomitent cu o accelerare a inflației. UniCredit anticipează o creștere „substanțială” a taxei pe valoarea adăugată (TVA), precum și a prețurilor reglementate la energie. Dobânzile vor rămâne ridicate și în acest an.
UniCredit Bank a tăiat cu 0,3 puncte procentuale prognoza de creștere pentru Europa Centrală și de Est pentru 2025 și 2026, din cauza efectelor anticipate ale tarifelor de import americane, în special a taxelor de 25% pe autoturismele importate din Europa. Revizii mai ample au fost efectuate pentru România, Ungaria, Serbia și Slovenia.
Astfel, creșterea economică a României a fost revizuită de la 1,9% la 1,5% pentru 2025 și de la 2,6% la 2,1% pentru 2026. Aceasta ar urma să fie a doua cea mai scăzută din regiune, după cea a Slovaciei, care a fost revizuită la 1,1% în acest an și la 1,7% pentru anul următor.
În cazul Ungariei, perspectiva pentru acest an a scăzut de la 1,8% la 1,4%, iar cea pentru 2026 a fost ajustată de la 3,8% la 3,6%. Dinamica economiei poloneze a rămas nemodificată pentru acest an, la 3,4%, în timp ce estimarea pentru 2026 a fost redusă marginal la 2,9%.
„Dacă negocierile comerciale dintre UE și SUA nu reușesc să aducă scăderea tarifelor generale de 20% după expirarea suspendării de 90 de zile, impactul asupra creșterii va fi și mai negativ în 2026, când tarifele ridicate se vor aplica pe întregul an calendaristic”, arată analiza UniCredit.
Totuși, având în vedere efectele pozitive ale impulsului fiscal din Germania și Europa de Vest, revizuirile perspectivei PIB pentru 2026 sunt similare cu cele ale revizuirilor pe acest an. Prețurile mai mici la petrol și gaze ar putea ajuta la temperarea impactului negativ asupra creșterii, având în vedere că majoritatea economiilor din ECE depind de importurile de energie.
În prezent, România pierde viteză față de celelalte țări importante din regiune. Recent, Erste a redus proiecția de creștere economică pentru România de la 2% la 1,8% pentru acest an și de la 3,4% la 3,1% pentru 2026. ING Bank a coborât prognoza de creștere de la 1,6% la 1,5% pentru acest an și de la 2,5% la 2,2% pentru 2026.
UniCredit estimează că România este singura țară din ECE unde prognoza de inflație pentru 2025 a fost majorată, având în vedere creșterea inflației de bază în martie și majorările probabil inflaționiste de taxe după alegerile prezidențiale. Rata inflației se plasează în jurul a 5% pe an în ultimele 8 luni și este așteptată de BNR să accelereze în următorul trimestru. UniCredit estimează că inflația va ajunge la 5,5-6% în august-septembrie, urmând să scadă ușor sub 5% la finele anului, în timp ce estimarea BNR este de 3,8%.
Ca urmare a inflației ridicate și a măsurilor fiscale, UniCredit estimează că BNR nu va mai efectua trei tăieri ale ratei cheie în acest an, ci doar una de 0,25 pp la 6,25% sau chiar cu niciuna, în funcție de măsurile fiscale.
România ar trebui să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB în acest an, de la un nivel de 9,3% în 2024. Execuția bugetară pe primele trei luni indică un deficit de 2,3% din PIB, ceea ce sugerează o depășire a țintei. Șeful Trezoreriei Statului a admis recent că după alegerile prezidențiale din mai vor fi anunțate noi măsuri fiscale. Creșterea TVA la 21% este considerată inevitabilă, cu o posibilă decizie chiar din acest an, probabil însoțită de măsuri compensatorii pentru categoriile vulnerabile ale populației.
