Ungaria, în contrast cu aliații săi din NATO: Reducerea cheltuielilor militare și impactul potențial al lui Péter Magyar
Posibila victorie electorală a lui Péter Magyar trezește speranțe că Ungaria va crește cheltuielile pentru apărare, va înceta să trateze Ucraina ca pe un inamic și va deveni un partener NATO mai de încredere. Partidul reformist rebel Tisza, condus de Magyar, promite să crească cheltuielile pentru apărare până la ținta NATO de 5% din PIB până în 2035, să investească în armata Ungariei și să revizuiască contractele din industria de apărare pentru a depista corupția. De asemenea, Tisza intenționează să desfășoare reforme menite să elimine influența rusă din guvern.
Katalin Cseh, deputată independentă maghiară, afirmă că „un nou guvern va aduce o schimbare radicală” în politica de apărare a Budapestei. Cu toate acestea, Tisza se va confrunta cu obstacole practice și politice în atingerea acestor obiective, mai ales dacă Viktor Orbán va adopta legi de ultim moment care ar face dificil pentru orice nou guvern să se distanțeze de politicile din trecut.
Obstacolele în fața reformelor
Andras Racz, cercetător principal la Consiliul German pentru Relații Externe, subliniază că va fi „o luptă lungă și anevoioasă” pentru noul guvern maghiar să recâștige încrederea și să implementeze schimbările necesare. De la revenirea la putere în 2010, Orbán a aliniat politica externă a Ungariei din ce în ce mai mult la cea a Rusiei, ceea ce a deteriorat relațiile cu partenerii din UE și a dus la obstrucționism în privința Ucrainei.
Ungaria a fost, de asemenea, singurul aliat NATO care a redus substanțial cheltuielile de apărare în termeni reali între 2024 și 2025, diminuându-le cu 6%, deși acestea încă se situau peste ținta alianței de 2% din PIB. Tisza propune accelerarea investițiilor în tehnologii cu dublă utilizare, revizuirea privatizării sectorului de apărare și efectuarea unui audit cuprinzător al sistemelor IT din cadrul ministerului de externe și al agenției de achiziții de apărare.
Relația cu Ucraina
Există speranțe că guvernul lui Magyar ar putea ridica veto-urile Ungariei asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de UE sau ar putea facilita sprijinul militar acordat Kievului prin intermediul Fondului european pentru pace. „Magyar spune că vrea să restabilească o relație constructivă cu UE”, afirmă un diplomat UE, subliniind că avansarea în privința împrumutului ar fi o modalitate rapidă de a face acest lucru.
Provocările unei resetări a apărării
Totuși, o resetare a apărării nu va fi ușoară. Racz afirmă că aplicarea unor schimbări de amploare va fi „o provocare” din cauza influenței profunde a Moscovei în serviciile de informații ale Ungariei. De asemenea, creșterea cheltuielilor de apărare nu va fi o prioritate principală, având în vedere deficitul uriaș al Ungariei de 4,7% din PIB și promisiunile de campanie ale lui Magyar de a stimula cheltuielile sociale și de a îmbunătăți asistența medicală.
În contextul presiunii politice interne, este puțin probabil ca un nou guvern să adopte o abordare radical diferită față de Kiev, având în vedere că Ucraina nu este un subiect popular în rândul alegătorilor maghiari, ceea ce va necesita o acțiune prudentă din partea noului executiv.
