Un sfert dintre testele antidrog utilizate de poliție au semnalat eronat în ultimele 12 luni
Aproape jumătate dintre rezultatele pozitive înregistrate de aparatele polițiștilor în ultimul an au fost infirmate de analizele de laborator, conform unui răspuns oficial transmis de Poliția Română. Acest răspuns a fost solicitat de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzului Statului (FACIAS), care a câștigat recent un proces prin care Poliția Română a fost obligată să dezvăluie eficiența testelor antidrog folosite de polițiști.
Răspunsul Poliției Române arată că „43% dintre rezultatele pozitive înregistrate în perioada iulie 2024 – aprilie 2025 au fost infirmate ulterior prin analize toxicologice de laborator”. FACIAS subliniază că un test fals pozitiv generează aceleași consecințe juridice până la obținerea rezultatului de laborator, inclusiv suspendarea permisului de conducere și stigmatizarea persoanelor vizate.
Între 18 iulie 2024 și 28 aprilie 2025, au fost efectuate 3.367 de teste preliminare pozitive, însă pentru 1.450 dintre acestea au fost eliberate buletine de analiză care au indicat un rezultat negativ, conform datelor IGPR. Poliția Română a explicat că diferența dintre rezultatele testelor antidrog și analizele de laborator se poate datora mai multor factori:
- Diferențelor între tipurile de probe analizate (salivă vs. sânge/urină);
- Metodelor distincte de recoltare și analiză;
- Sensibilității aparatelor la anumiți compuși;
- Prezenței substanțelor într-o concentrație nedetectabilă prin metodele de laborator.
FACIAS a menționat că „nicio instituție nu a făcut publică lista compușilor și a alimentelor care pot determina rezultate fals pozitive”. Organizația susține nevoia de combatere a consumului de substanțe interzise la volan, dar atrage atenția asupra abuzurilor generate de sancțiunile aplicate pe baza unor dispozitive cu o rată ridicată de eroare, fără confirmare toxicologică.
Ce spune Legea și ce schimbări propun parlamentarii
În prezent, Codul penal pedepsește „conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive” cu închisoare de la 1 la 5 ani. Acest articol a stârnit o amplă dezbatere în societate, ajungând inclusiv pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). La începutul acestui an, ÎCCJ a stabilit că trebuie să se țină cont de expertiza medico-legală care demonstrează că un șofer se află sub influența drogurilor atunci când este prins în trafic.
Însă, parlamentari din PSD și PNL, printre care Alina Gorghiu și Robert Cazanciuc, au inițiat un proiect de Lege care va elimina practic sintagma „sub influența” din Codul penal, urmând să pedepsească șoferii dacă în sângele acestora se găsesc substanțe interzise. Proiectul se află în prezent la Camera Deputaților, for decizional în acest caz, după ce a fost adoptat de Senat.
