Un salariat londonez, al cărui concediu a fost respins, a acționat în instanță angajatorul și a obținut aproape 500.000 de euro
Un administrator imobiliar din Marea Britanie a câștigat în instanță aproape jumătate de milion de euro, după ce a dat în judecată compania pentru care a lucrat, cerând plata concediului neefectuat acumulat în peste 25 de ani. Tribunalul din Watford a decis că bărbatul, care a strâns 827 de zile de concediu nefolosit, trebuie să primească aproape 400.000 de lire pentru aceste zile, sumă la care se adaugă alte despăgubiri de peste 100.000 de lire pentru concediere abuzivă.
Mossadek „Moss” Ageli, care a lucrat pentru compania Sabtina Limited, deținută de statul libian, nu a reușit să își ia concediul anual din cauza cerințelor operaționale. În schimb, a fost stabilit un acord prin care urma să fie compensat pentru zilele de concediu nefolosite. Tribunalul pentru conflicte de muncă din Watford a decis că Ageli trebuie să primească 392.000 de lire pentru concediul acumulat, începând din 1998. Această sumă se adaugă altor 105.000 de lire, acordate în urma unei acțiuni câștigate pentru concediere abuzivă.
Ageli s-a alăturat companiei Sabtina Limited în 1987, inițial ca director adjunct, devenind ulterior manager comercial, lucrând din birourile din Londra și Milton Keynes. În primii ani, între 1987 și 1989, nu și-a luat deloc concediu, deoarece el și asistenta sa erau singurii angajați cu normă întreagă, esențiali pentru funcționarea companiei. Directorii i-au refuzat aproximativ 200 de zile de concediu între 1988 și 1996. Dreptul său anual la concediu a crescut de la 30 la 45 de zile în 1996. Până în 1998, recunoscând dificultatea constantă de a-și lua liber, Ageli și compania au formalizat un acord prin care acesta urma să fie plătit pentru zilele de concediu neefectuate.
„Când a devenit aproape o regulă ca vacanțele să fie dificil de luat, i-am scris directorului companiei-mamă din Libia. Am cerut ca, atunci când este necesar, să primesc plata în locul concediilor nefolosite, din cauza situației companiei. Directorul a fost de acord și a semnat documentul”, a declarat acesta în fața instanței. „După ani de practică, s-a stabilit că nu mai este nevoie să trimit documente pentru aprobat sau respins și pur și simplu am ținut evidența concediului”, a adăugat el.
Ageli a explicat că a obținut acordul proprietarilor companiei și nu a acționat pe ascuns pentru a primi aceste sume, deși ar fi avut această posibilitate. „Nu are un sistem de pensii pentru angajați, iar eu și asistenta mea economiseam zilele de concediu pe care nu le puteam lua pentru momentul în care aveam nevoie sau pentru pensionare. Am fost singurul semnatar al companiei pentru o perioadă de peste 20 de ani și aș fi putut aproba plăți pentru mine și pentru asistenta mea în fiecare an, când nu ne puteam lua concediul. Totuși, nu am făcut acest lucru, deși era în atribuțiile mele. M-am bazat pe faptul că voi primi aceste plăți”, a explicat el.
În 2001 și 2004 a primit câte 15.000 de lire în locul concediului, ceea ce arată că acordul era în vigoare, însă s-a convenit că nu este necesar să încaseze banii în fiecare an, aceștia urmând să se reporteze. Acordul a funcționat timp de decenii, Ageli renunțând la concediu în schimbul unei compensații financiare. Însă, în mai 2022, consiliul de administrație a fost schimbat. Noii directori au cerut documente și au început treptat să îi retragă atribuțiile, până când nu a mai avut niciun rol în companie, deși era încă angajat.
În martie 2024, a primit un e-mail prin care era informat că este concediat pentru abatere gravă, directorul susținând că discutase anterior cu el despre comportamentul său, fără rezultate. Ageli a răspuns imediat, contestând acuzațiile și subliniind că nu i s-a oferit dreptul de a face apel. „Sunt șocat de e-mailul primit. Nu cunosc acuzațiile pe care mi le aduceți și observ că nu mi-ați oferit detalii. De asemenea, nu mi-ați oferit dreptul la apel; dacă aș fi avut această posibilitate, aș fi contestat concedierea, deoarece nu există nicio justificare pentru această decizie.”
El a fost informat că nu va primi plata pentru cele 827 de zile de concediu acumulate din 1998, în valoare de 392.000 de lire. Decizia de concediere a fost menținută, iar Ageli a dat în judecată compania la tribunalul din Watford, unde judecătorul George Alliott a concluzionat că a fost tratat incorect prin neplata concediului. Tribunalul a dispus plata integrală a sumei datorate pentru concediu, precum și despăgubiri pentru concediere abuzivă, în valoare de 91.490 de lire, plus o compensație de bază de 14.070 de lire. „Concedierea a fost în mod clar incorectă din punct de vedere procedural, întrucât nu a fost informat despre acuzații, despre probele împotriva sa, nu i s-a oferit posibilitatea de a se apăra în cadrul unei audieri disciplinare și nu i s-a acordat dreptul la apel”, a decis judecătorul.
