Un nou studiu analizează impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății
Alimentele ultraprocesate (AUP), disponibile în majoritatea supermarketurilor, ar putea fi la fel de dăunătoare ca țigările, conform cercetărilor realizate de oameni de știință din Statele Unite. Aceștia afirmă că producătorii concep aceste alimente astfel încât să fie greu de evitat și ușor de consumat în exces, iar etichetele care promovează produse „fără grăsimi” sau „fără zahăr” pot induce în eroare consumatorii, ascunzând riscuri semnificative pentru sănătate.
Studiul, publicat în revista The Milbank Quarterly pe 3 februarie, compară AUP cu țigările, subliniind similitudinile dintre procesul de producție și impactul asupra sănătății. Cercetătorii de la Universitatea Harvard, Universitatea Michigan și Universitatea Duke subliniază că atât AUP, cât și țigările sunt concepute pentru a încuraja dependența și consumul excesiv.
AUP sunt produse alimentare fabricate industrial, adesea utilizând emulgatori, coloranți și arome artificiale. Exemple de AUP includ băuturi carbogazoase și gustări ambalate, cum ar fi chipsurile și biscuiții. Conform studiului, aceste alimente împărtășesc mai multe caracteristici cu țigările decât cu fructele sau legumele minim procesate, ceea ce justifică o reglementare mai strictă, similară cu cea aplicată produselor din tutun.
Iluzia alimentelor sănătoase
Cercetătorii observă că etichetele promoționale, precum „fără grăsimi” sau „fără zahăr”, creează iluzia unor beneficii pentru sănătate, care pot întârzia reglementarea, similar cu reclamele de altădată pentru țigările cu filtru, care ofereau foarte puține beneficii reale. Prof. Ashley Gearhardt de la Universitatea Michigan, specialist în dependențe, relatează că pacienții ei fac adesea paralele între dependența de AUP și cea de țigări, recunoscând că se simt atrași de aceste produse și că, deși știu că le afectează sănătatea, nu pot renunța.
Comportamente alimentare și reglementare
Discuția despre alimentele ultraprocesate se aliniază unui tipar familiar în studiile despre dependențe, în care se dă vina pe individ pentru alegerile sale, înainte de a se înțelege influența semnificativă a industriei alimentare. Cercetătorii subliniază că, deși alimentația este esențială pentru supraviețuire, mediul alimentar modern face dificilă evitarea AUP. Gearhardt propune o distincție clară între AUP nocive și alte tipuri de alimente, similar cu modul în care se clasifică băuturile alcoolice.
Studiul sugerează că AUP îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate potențial adictive, având caracteristici de design care pot provoca consum compulsiv. Deși efectele nocive ale AUP sunt evidente, acestea nu depind exclusiv de natura lor adictivă.
Soluții propuse de cercetători
Cercetătorii recomandă ca lecțiile învățate din reglementarea tutunului, inclusiv litigii, restricții de marketing și intervenții structurale, să fie aplicate pentru a reduce riscurile asociate cu AUP. Ei subliniază necesitatea de a muta responsabilitatea dincolo de individ și către industria alimentară.
Prof. Martin Warren, director științific la Quadram Institute, avertizează totuși că există riscul de a exagera comparațiile între AUP și tutun. El ridică întrebări despre natura adictivă a AUP și dacă efectele lor nocive provin din conținutul acestora sau din faptul că înlocuiesc alimentele integrale bogate în nutrienți. Această distincție este crucială pentru a determina dacă reglementarea ar trebui să imite controlul asupra tutunului sau să prioritizeze calitatea dietei și standardele de reformulare.
