Implicarea Rusiei în Sabotajul Nord Stream
O instanță italiană a ordonat extrădarea în Germania a unui bărbat ucrainean, suspectat de coordonarea atacurilor asupra conductelor de gaze Nord Stream din Marea Baltică în 2022. Bărbatul, identificat ca Serhii K., a fost arestat luna trecută în apropierea orașului Rimini, în baza unui mandat european. Acesta intenționează să facă un nou apel împotriva deciziei de extrădare.
În timp ce așteaptă extrădarea, un analist implicat în anchetă a declarat că dovezile sugerează implicarea Rusiei mai degrabă decât a Ucrainei. Pe 26 septembrie 2022, exploziile subacvatice au avariat conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, făcând trei dintre cele patru conducte inutilizabile. Sabotajul a generat controverse politice, diverse țări arătând cu degetul, dar nimeni nu și-a asumat responsabilitatea.
Factori care sugerează implicarea Rusiei
Alan Riley, cercetător senior la Centrul Global pentru Energie al Atlantic Council, coautor al unui raport despre atac, a declarat că mai mulți factori sugerează complicitatea Rusiei. Raportul, intitulat „Underwater Mayhem” (Haos subacvatic), evidențiază indicii care sugerează implicarea Rusiei. Unul dintre aceste indicii este locul exploziilor, care a avut loc la un punct de construcție rusești pe conducta Nord Stream 2B.
Riley a menționat că, până în 2019, lucrările de construcție erau realizate de contractori occidentali, dar după impunerea sancțiunilor, s-au folosit firme rusești. Personalul militar rus a fost observat în zona respectivă, iar unitatea operațională nr. 313 a Flotei Baltice, responsabilă cu combaterea diversiunilor subacvatice, a fost prezentă în zonă.
Dovezi satelitare și „nave obscure”
Riley a adăugat că dovezile satelitare confirmă prezența navelor rusești în jurul locului exploziilor, inclusiv nave de cercetare capabile de supraveghere subacvatică. Aceste nave, denumite „nave obscure”, aveau sistemele de identificare automată oprite, dar au fost detectate prin satelit. În zilele anterioare exploziilor, au fost observate alte „nave obscure” rusești, iar după explozii, trei nave rusești au încercat să intre în zonă, fiind interceptate de nave NATO.
Deși aceste dovezi nu constituie o dovadă incontestabilă, Riley consideră că, împreună, ele sunt convingătoare.
Modus operandi și suspecți improbabili
Autoritățile germane cred că o echipă de sabotori ucraineni a efectuat operațiunea de pe o mică barcă cu pânze. Riley contestă această teorie, întrebând de ce ar fi folosit scafandri pentru o astfel de operațiune, având în vedere riscurile implicate, sugerând că vehiculele telecomandate ar fi fost mai potrivite.
De asemenea, analistul a pus la îndoială plauzibilitatea suspecților, menționând că unul dintre ei este pe lista trădătorilor ucraineni, iar altul locuiește în Krasnodar, Rusia. El consideră neobișnuit ca o echipă de sabotaj să arboreze un steag ucrainean în timpul unei misiuni secrete.
Motivul sabotorilor și concluzii provizorii
Riley sugerează că motivul care ar determina Rusia să saboteze propria infrastructură energetică se reduce la aspecte financiare. Moscova a urmărit o politică de retragere a gazelor rusești de la clienții din Europa de Vest pentru a descuraja sprijinul european pentru Ucraina, expunându-se astfel la cereri de despăgubiri de miliarde de dolari.
Prin ridicarea problemei forței majore, Rusia ar putea limita aceste cereri de despăgubire și ar putea da vina pe sabotaj pentru întreruperea furnizării de gaz.
Perspective legale și speculații viitoare
Între timp, echipa de apărare a lui Serhii K. a declarat că va face apel împotriva ordinului de extrădare, ceea ce ar putea îndelunga cazul. Pot trece ani până când se va ajunge la o concluzie definitivă, iar cazul ar putea alimenta speculații și teorii conspiraționiste în continuare.
Exploziile au fost descrise ca acte de sabotaj de către Moscova și țările occidentale, întrerupând aprovizionarea cu gaze rusești către Europa și escaladând conflictul din Ucraina. Ucraina a negat orice implicare în aceste atacuri, iar suspectul se confruntă cu acuzații de complicitate, sabotaj anticonstituțional și distrugerea de structuri importante.
