Un studiu descoperă cele 37 de proteine din sângele centenarilor care contribuie la o existență mai îndelungată și sănătoasă
Știința se apropie de descifrarea codului longevității datorită unui nou studiu care a identificat în sângele centenarilor zeci de proteine asociate cu o îmbătrânire mai lentă. Oamenii de știință din Elveția au colectat și comparat probe de sânge de la persoane sănătoase mai tinere, cu vârste cuprinse între 30 și 60 de ani, octogenari spitalizați, cu vârste între 80 și 90 de ani, și vârstnici cu vârsta de 100 de ani și peste.
Studiul a evaluat modul în care expresia proteinelor plasmatice evoluează și afectează metabolismul, imunitatea și durata de viață generală. Dintre cele peste 700 de proteine măsurate, 37 au format un profil care era „mai apropiat de cel al celui mai tânăr grup decât de cel al octogenarilor”. Aceasta reprezintă aproximativ 5% din proteinele măsurate, sugerând că centenarii nu scapă complet de îmbătrânire, ci că anumite mecanisme cheie sunt semnificativ încetinite.
Multe dintre proteinele din acest profil modulează imunitatea și metabolismul. Unele sunt esențiale pentru reciclarea globulelor roșii și eliminarea proteinelor disfuncționale, cum ar fi cele asociate cu boli neurodegenerative precum Alzheimer. Alte proteine declanșează apoptoza, o moarte celulară programată care suprimă formarea tumorilor. De asemenea, aceste proteine sunt legate de un metabolism favorabil al grăsimilor și de eliberarea de insulină, protejând împotriva tulburărilor metabolice.
Proteinele mențin, de asemenea, corpul prin susținerea matricei extracelulare, o rețea de minerale, colagen și alte substanțe care formează „cimentul” corpului nostru. La centenari, aceste proteine par a fi îmbogățite.
Studiul a evidențiat cinci proteine asociate cu stresul oxidativ, generat de răspunsuri excesive ale sistemului imunitar și care accelerează îmbătrânirea. Procesele corporale trebuie să fie „optimizate” pentru o funcționare eficientă. De exemplu, globulele albe generează radicali liberi pentru a combate agenții patogeni. Totuși, producția excesivă de radicali liberi poate duce la inflamație și deteriorarea țesuturilor, contribuind la tulburări autoimune, cancer și boli neurodegenerative.
În mod surprinzător, centenarii din acest studiu au produs mai puține proteine antioxidante decât populația geriatrică standard, ceea ce sugerează niveluri mai scăzute de stres oxidativ și, prin urmare, o nevoie mai mică de a produce proteine antioxidante.
De asemenea, s-a constatat că centenarii păstrează o proteină responsabilă de degradarea GLP-1, hormonul care declanșează eliberarea de insulină. Aceasta sugerează că centenarii mențin un echilibru bun al glucozei fără a fi nevoie să producă cantități mari de insulină, ceea ce indică o sănătate metabolică optimizată.
Aceste descoperiri susțin teoria „inflamației”, conform căreia îmbătrânirea dereglează sistemul imunitar, ducând la o stare persistentă de inflamație. Rezultatele subliniază că îmbătrânirea sănătoasă poate fi obținută prin alegeri conștiente, având în vedere că componenta genetică a longevității reprezintă doar aproximativ 25%. Stilul de viață în timpul vieții adulte, inclusiv nutriția, activitatea fizică și conexiunile sociale, joacă un rol esențial.
Pentru a sprijini sănătatea metabolică și a reduce radicalii liberi din sânge, este recomandat consumul de fructe, exercițiile fizice pentru revigorarea matricei extracelulare și socializarea pentru menținerea sănătății cognitive. Deși predispozițiile genetice și variabilitatea individuală pot influența eforturile antiîmbătrânire, secretul longevității poate consta în îngrijirea de sine.
