Umilirea lui Putin pe scena globală: Summitul ruso-arab, anulat în favoarea întâlnirii cu Trump
Vladimir Putin a suferit o lovitură de imagine majoră după ce summitul ruso-arab, planificat la Moscova ca o demonstrație a influenței sale în Orientul Mijlociu, a fost anulat din lipsă de participanți. Doar câțiva lideri și-au confirmat prezența, în timp ce atenția globală s-a mutat spre Egipt, unde Donald Trump a reunit șefi de stat din Orientul Mijlociu și Europa pentru semnarea acordului de pace privind Gaza. Absența Rusiei de la reuniunea de la Sharm el-Sheikh a evidențiat scăderea influenței Moscovei în regiune, pe fondul războiului prelungit din Ucraina și al izolării internaționale tot mai accentuate.
Summitul ruso-arab, un eșec diplomatic pentru Kremlin
Când Vladimir Putin a anunțat pentru prima dată organizarea unui summit ruso-arab, Kremlinul spera că liderii din Orientul Mijlociu vor veni la Moscova pentru a discuta despre securitatea regională și cooperarea energetică sub conducerea sa. Evenimentul, anunțat în aprilie și pregătit timp de mai multe luni, era programat pentru miercuri și trebuia să servească drept demonstrație a influenței persistente a Rusiei în Orientul Mijlociu, în ciuda sancțiunilor impuse de Occident. Însă Putin a fost nevoit să amâne summitul, după ce doar câțiva lideri — printre care președintele Siriei, Ahmed al-Sharaa, și secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit — și-au confirmat prezența.
În schimb, atenția globală s-a mutat luni spre Egipt, unde lideri din întreaga lume s-au reunit la Summitul pentru pace în Gaza, un eveniment la care Rusia a lipsit. La Sharm el-Sheikh, Donald Trump și președintele egiptean Abdel Fatah al-Sisi au primit șefi de stat din Orientul Mijlociu și Europa pentru semnarea unui acord mult așteptat privind Gaza, liderii înghesuindu-se să fie fotografiați alături de președintele american.
Influența Rusiei în Orientul Mijlociu, în declin
Deși analiștii spun că Moscova nu era așteptată să joace un rol major în procesul de pace din Gaza, absența Rusiei din Egipt a subliniat o realitate pe care Kremlinul refuză să o recunoască: pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, influența sa în Orientul Mijlociu — mult timp prezentată ca o contrapondere la cea a Occidentului — se diminuează. „Rolul diplomatic al Rusiei în Orientul Mijlociu a scăzut ca urmare a războiului din Ucraina”, a declarat Hanna Notte, expertă în politică externă rusă. „Când vine vorba de marile evoluții, actorii importanți din regiune nu mai privesc spre Moscova.”
Summitul din Egipt a mai arătat și o reorientare a regiunii, unde mulți lideri își consolidează relațiile cu Trump, în timp ce la Washington crește nemulțumirea față de refuzul lui Putin de a opri războiul din Ucraina.
Timp de aproape un deceniu, Orientul Mijlociu a fost scena revenirii lui Putin pe plan mondial. Intervenția militară a Rusiei în războiul civil din Siria, în 2015, a salvat regimul lui Bashar al-Assad și a reabilitat imaginea Moscovei ca putere capabilă să proiecteze forță dincolo de granițele sale. Însă, odată cu invazia Ucrainei, Moscova a pierdut capacitatea de a-l sprijini pe Assad, iar regimul său se clatină.
Deși Rusia a cultivat relații cu Autoritatea Palestiniană și a primit delegații Hamas la Moscova, nu a jucat niciun rol concret în negocierile care au dus la încetarea focului în Gaza. Prin apropierea de Iran și sprijinul pentru palestinieni, Putin a tensionat relațiile cu Benjamin Netanyahu. Recent, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că Israelul a transferat un sistem de rachete Patriot către Kiev.
Frustrare la Moscova după marginalizarea diplomatică
În public, elitele ruse au lăudat eforturile lui Trump de a pune capăt războiului din Gaza, într-o campanie menită să câștige bunăvoința liderului american. Putin a declarat că a oferit să amâne summitul Rusia–Lumea Arabă „pentru a nu interfera” cu inițiativa lui Trump și a elogiat demersul condus de SUA pentru încheierea războiului din Gaza. Totuși, frustrarea este vizibilă printre oficialii ruși pentru faptul că țara lor a fost marginalizată.
Ministrul de externe, Serghei Lavrov, a afirmat că Rusia „nu ar refuza să participe la eforturile de soluționare a crizei din Orientul Mijlociu dacă ar fi invitată”, dar că Moscova „nu își va impune serviciile”. Fostul președinte Dmitri Medvedev, acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a criticat acordul lui Trump, pe care l-a calificat drept lipsit de substanță.
Influența în scădere a Rusiei nu se limitează la Orientul Mijlociu. În Asia Centrală și Caucaz, fostele state-satelit — inclusiv Kazahstan, Armenia și Azerbaidjan — se îndepărtează treptat de orbita Moscovei, pe fondul invaziei Ucrainei, care le-a făcut să reevalueze riscurile pentru propria securitate. Recent, Trump a găzduit liderii Armeniei și Azerbaidjanului, după ce a mediat un acord de pace între cele două state.
Kremlinul a anunțat că summitul Rusia–Lumea Arabă ar putea fi reprogramat în noiembrie, o nouă încercare de a demonstra că Moscova nu este izolată pe scena internațională. „Un astfel de summit are o valoare simbolică pentru Rusia, dar nu îi redă rolul de jucător major în regiune”, a concluzionat Hanna Notte.
