UE se confruntă cu provocări în reglementarea ChatGPT
Uniunea Europeană se confruntă cu o provocare semnificativă în domeniul inteligenței artificiale, având în vedere că autoritățile de la Bruxelles nu au stabilit încă modul în care ChatGPT se încadrează în legislația digitală existentă. Cu utilizarea chatbotului OpenAI în creștere rapidă, aplicarea Legii Serviciilor Digitale ar putea fi amânată până în 2026, în contextul în care riscurile asociate inteligenței artificiale devin tot mai evidente.
Utilizarea ChatGPT a crescut exponențial în Europa, OpenAI anunțând recent că a depășit un prag important de supraveghere reglementară. Peste 120 de milioane de persoane folosesc lunar funcția de căutare a ChatGPT, conform oficialilor Comisiei Europene. Cu toate acestea, autoritățile de reglementare nu au stabilit modul în care ChatGPT trebuie încadrat în baza Legii Serviciilor Digitale (Digital Services Act – DSA), care va intra în vigoare în 2024, obligând platformele mari să minimizeze riscurile asociate serviciilor lor. O decizie ar urma să fie luată abia la jumătatea anului 2026.
Provocările reglementării inteligenței artificiale
Inteligența artificială, în special cazul ChatGPT, reprezintă un test pentru capacitatea UE de a gestiona riscurile modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM), care devin din ce în ce mai omniprezente. Întârzierea reglementării reflectă faptul că această legislație a fost concepută înainte ca ChatGPT să devină un fenomen global, iar definițiile sale nu acoperă clar chatboții AI, ceea ce riscă să lase Bruxellesul în urma evoluțiilor rapide din acest domeniu, chiar în timp ce pericolele devin mai evidente.
OpenAI a recunoscut recent că 1,2 milioane de persoane pe săptămână poartă conversații cu ChatGPT care sugerează intenții de suicid, iar în unele cazuri, modelul poate să nu reacționeze corespunzător în astfel de situații sensibile. Mathias Vermeulen, director la AWO Agency din Bruxelles, a subliniat că regimul de diligență obligatorie al DSA ar putea fi un duș rece pentru industria de AI obișnuită cu cadre voluntare de siguranță.
Reglementarea ChatGPT sub Legea europeană a inteligenței artificiale
ChatGPT este deja reglementat de Legea europeană a inteligenței artificiale (AI Act). Începând din august, OpenAI trebuie să evalueze și să reducă riscurile, riscând amenzi de până la 15 milioane de euro în caz de neconformitate. Numărul mare de utilizatori al ChatGPT îl plasează în categoria celor mai mari platforme, depășind pragul de 45 de milioane de utilizatori lunari prevăzut de DSA pentru platformele și motoarele de căutare de tip „foarte mari”. Odată încadrat în DSA, ChatGPT ar putea fi pasibil de amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală a companiei.
Martin Husovec, profesor de drept la London School of Economics, a explicat că, deși ChatGPT nu a fost prevăzut explicit de DSA, se încadrează în limbajul legii. UE clasifică platformele ca „foarte mari platforme online” (VLOP) sau „foarte mari motoare de căutare online” (VLOSE), ambele fiind supuse celor mai stricte cerințe.
Confuzii între AI Act și Legea Serviciilor Digitale
Există întrebări majore legate de modul în care se suprapun AI Act și DSA. Cele două legi au fost concepute să coexiste în cazurile în care inteligența artificială este integrată în servicii digitale, dar nu au fost gândite pentru furnizori vertical integrați precum OpenAI. AI Act clasifică modelele în funcție de nivelul de risc: inacceptabil, ridicat, limitat sau minim/inexistent, în timp ce DSA se concentrează pe identificarea și reducerea riscurilor sistemice.
Deoarece cele două cadre nu sunt perfect aliniate, pot apărea lacune în modul în care OpenAI evaluează riscurile serviciilor sale. Compania ar putea beneficia de legi privind „safe harbor”, care exonerează platformele de răspunderea pentru conținutul postat de utilizatori.
