UE ia în calcul sancțiuni împotriva Israelului, în lipsa unor progrese în Fâșia Gaza
Uniunea Europeană ar putea lua măsuri pentru a crește presiunea asupra Israelului dacă nu se înregistrează îmbunătățiri „concrete” pentru locuitorii din Gaza, a declarat Kaja Kallas, șefa politicii externe a blocului european. După întâlnirea cu miniștrii de externe ai blocului la Bruxelles, Kallas a subliniat că este „foarte clar” că Israelul și-a încălcat angajamentele în materie de drepturile omului în Gaza și Cisiordania.
Kallas a afirmat că, dacă situația palestinienilor nu se îmbunătățește, UE ar putea discuta „măsuri suplimentare și reveni asupra acestui subiect în iulie”. Totuși, ea a refuzat să ofere detalii suplimentare, menționând că „cel mai important lucru este să îmbunătățim situația de pe teren și să punem capăt suferinței și pierderilor de vieți omenești”.
Miniștrii de externe au discutat despre relațiile UE cu Israelul după un raport care a găsit „indicii” că Israelul încalcă obligațiile în privința drepturilor omului în contextul situației umanitare catastrofale din Gaza și violențelor coloniștilor din Cisiordania. Lisa Musiol de la International Crisis Group a declarat că UE „a ratat o ocazie importantă” de a clarifica guvernului israelian că politicile sale au depășit o „linie roșie” și vor avea un cost pentru relațiile UE-Israel.
Revizuirea acordului de asociere UE-Israel – un pact de comerț și cooperare – a fost declanșată luna trecută de 17 state membre, ca protest față de blocada impusă de Israel ajutoarelor umanitare destinate Gazei. Luni, doar Spania a cerut suspendarea totală a acordului, deși alte țări, precum Belgia, Irlanda și Suedia, au subliniat necesitatea luării de măsuri.
Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a solicitat un embargo asupra armelor, subliniind că UE trebuie să abordeze deschis problemele legate de drepturile omului cu Israelul. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a afirmat că Israelul a „încălcat în mod clar” articolul 2 din acordul UE-Israel, iar miniștrii vor „trage concluziile” în cadrul reuniunii de luna viitoare. Totuși, Germania, Grecia și Italia s-au opus suspendării acordului. Italia, prin ministrul de externe Antonio Tajani, a menționat că țara sa găzduiește refugiați palestinieni datorită dialogului cu Israelul, în timp ce Ungaria a contestat chiar și revizuirea.
Israelul a reacționat cu furie la revizuirea publicată, calificând-o drept „scandalos și indecent”. Într-o notă adresată serviciului extern al UE, Israelul a afirmat că revizuirea reprezintă un „rezumat părtinitor și extrem de unilateral” al multor voci anti-israeliene. Raportul UE se bazează în mare parte pe concluziile organismelor ONU și ale Curții Internaționale de Justiție.
Deși pactul global poate fi suspendat numai în unanimitate, anumite părți ale acordului de relații – cum ar fi comerțul sau participarea Israelului la programul de cercetare „Orizont” al UE – ar putea fi suspendate cu o majoritate ponderată. Belgia a subliniat că situația umanitară din Gaza nu trebuie uitată în contextul crizei din Orientul Mijlociu, în timp ce ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a afirmat că cele două chestiuni ar trebui separate.
Ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenergard, a declarat că „situația extrem de gravă” din Gaza nu trebuie uitată: „Oamenii suferă și nu putem sta cu mâinile în sân”. Agnes Bertrand Sanz de la Oxfam a adăugat că „întârzierea și distragerea atenției nu sunt neutre, ci reprezintă o decizie”, subliniind că fiecare secundă de întârziere costă vieți.
Acordul de asociere, care a intrat în vigoare în 2000, stă la baza unei relații comerciale în valoare de 68 de miliarde de euro între cele 27 de țări ale UE și Israel, UE reprezentând cea mai mare piață pentru Israel, cu aproximativ o treime din exporturile sale.
