UDMR își exprimă satisfacția față de bugetul actual, dar contestă privilegiile Bucureștiului
Miklos Zoltan, deputat UDMR, a salutat aspectele pozitive ale bugetului pe 2026, dar a subliniat și problemele majore ale acestuia. În discursul său din plenul Parlamentului, el a menționat sumele record alocate pentru investiții, dar și statutul special al Capitalei, care nu contribuie la fondul de solidaritate.
„UDMR salută adoptarea bugetului pe 2026, chiar dacă acest lucru se întâmplă cu mare întârziere, de un trimestru, după dezbateri aprinse și după ce am reușit să depășim inclusiv un impas ivit pe parcurs. Din dorința de a aplana disensiunea, UDMR a oferit soluții care să împace rigoarea fiscal-bugetară cu necesitatea protejării categoriilor sociale extrem de vulnerabile, cum ar fi pensionarii cu venituri mici și familiile care își cresc copiii cu dificultate,” a declarat deputatul.
El a adăugat că fixarea țintei de deficit bugetar la 6,2% din PIB, în scădere, respectă traiectoria de consolidare bugetară asumată, ceea ce permite gestionarea responsabilă și sustenabilă a finanțelor publice și a datoriei publice. De asemenea, UDMR a salutat alocarea de sume record pentru investiții, care vor crește în 2026 până la 8% din PIB pentru obiective de interes național și local.
După enumerarea aspectelor pozitive, Miklos Zoltan a evidențiat și problemele bugetului care „au lăsat un gust amar”. „Finanțarea Bucureștiului. A reieșit încă o dată: Capitala are țară și nu invers. Ea va fi scutită de contribuția la fondul de solidaritate care afectează pe absolut toată lumea. Iar sectoarele vor fi scutite din tăierea unei părți din venituri, tăiere care afectează toate primăriile din țară cu venituri pe locuitor peste medie. Așadar – țara este solidară cu capitala, iar capitala cu nimeni altcineva. Problema cea mai gravă este mesajul transmis: în România este posibil să fii incompetent, lipsit de viziune și neglijent, dar vine țara și te salvează,” a spus deputatul UDMR.
„Este ca și cum am recompensa risipa,” a adăugat el. Un alt neajuns al construcției bugetare este reținerea la bugetul central, contrar principiului statuat în legea finanțelor publice locale, a unei părți semnificative din impozitul pe venit. „An de ani, astfel de derogări provoacă erodarea capacității autorităților locale de a planifica pe termen lung. Avem încredere că este doar un mecanism temporar și că din anul 2027 aceste derapaje vor dispărea, astfel încât solidaritatea să vizeze pe toată lumea și impozitul pe venit să revină integral bugetelor locale,” a concluzionat Miklos Zoltan.
