Ucraina la Summitul din Alaska: Ce speranțe și temeri se ascund în dorințele sale de pace și securitate?
Kievul se teme să nu fie exclus din negocieri, în timp ce Trump ar putea să-l întărească pe Putin tocmai când Rusia începe să resimtă efectele războiului. Coșmarul Ucrainei este că președintele american Donald Trump va folosi summitul de vineri cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a se prezenta drept candidat la Premiul Nobel pentru Pace, impunând un acord de pace care trădează Kievul.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și aliații europeni cheie vor folosi întâlnirea premergătoare summitului cu Trump pentru a stabili liniile roșii care, speră ei, vor descuraja Rusia să folosească acordul cu Trump ca o oportunitate de a se regrupa și de a-și continua obiectivul principal: distrugerea unui stat ucrainean independent și democratic. „Înțelegem intenția rușilor de a încerca să înșele America – nu vom permite acest lucru”, a declarat Zelenski.
Kievul va dori să se asigure că Moscova va plăti pentru distrugerile în valoare de sute de miliarde de dolari pe care le-a provocat și va returna cei 20.000 de copii răpiți, împreună cu prizonierii de război. În principal, Ucraina dorește un acord care să ofere garanții de securitate semnificative și să nu permită lui Trump și Putin să se alieze pentru reintegrarea Rusiei în economia globală, ceea ce ar permite lui Putin să-și consolideze Rusia pentru noi ofensive.
La Kiev, starea de spirit este sceptică cu privire la rezultatul summitului. „Nu mă aștept la niciun progres în urma acestui summit. Putin nu a renunțat la obiectivul său final de a distruge Ucraina. El poate accepta doar un armistițiu care va crea condițiile pentru distrugerea noastră”, a declarat Oleksandr Merezhko, șeful comisiei pentru relații externe din parlamentul ucrainean.
Zelenski a subliniat că „acest război trebuie să ia sfârșit – și Rusia trebuie să-l încheie”, adăugând că orice mișcare pentru a pune capăt luptelor trebuie să includă Ucraina. „Orice decizie care este împotriva noastră, orice decizie care nu include Ucraina, este în același timp o decizie împotriva păcii.”
Interesele strategice fundamentale ale Ucrainei
Ucraina își dorește un armistițiu durabil înainte de orice schimb de teritorii. În discursul său din 2022, Putin a declarat că unul dintre obiectivele sale principale era „eliberarea Donbasului de sub regimul de la Kiev”, precum și „demilitarizarea și denazificarea” țării. Partea americană sugerează că Ucraina ar trebui să renunțe la teritoriul estic al Donbasului în schimbul opririi de către Putin a trupelor sale din sudul Ucrainei. Poziția Ucrainei este clară: nu va face nicio concesie în privința frontierelor sale, garantate de dreptul internațional și de propria constituție.
„Nu vom părăsi Donbasul. Nu putem face acest lucru”, a afirmat Zelenski. „Donbasul este pentru ruși o rampă de lansare pentru o nouă ofensivă în viitor.” Dacă Kievul va fi nevoit să facă unele compromisuri în cadrul acordului final, va discuta despre chestiunile teritoriale numai după ce Rusia va accepta și va respecta un armistițiu.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, sugerează că compromisurile finale ar putea implica recunoașterea de facto a anumitor teritorii ca fiind rusești, dar legal ucrainene. Acest lucru a fost denunțat de unii ca o trădare în fața imperialismului rus. Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a calificat condițiile lui Rutte drept „revoltătoare”. Modificarea frontierelor ar necesita aprobarea constituțională, ceea ce ar fi foarte dificil de obținut, și ar putea duce la strămutarea a sute de mii de oameni din teritoriile cedate Rusiei.
Rusia trebuie să plătească
Distrugerile provocate Ucrainei sunt imense, estimările variind de la 500 de miliarde de dolari până la 1 trilion de dolari. Ucraina este fermă în poziția sa că Moscova trebuie să plătească pentru crimele sale. Aproape 200 de miliarde de euro din activele Rusiei sunt deținute de aliați europeni apropiați, iar cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „Rusia trebuie să plătească pentru daunele cauzate”.
Garanții de securitate
Ucraina consideră că aderarea la NATO și la Uniunea Europeană este singura modalitate pe termen lung de a opri un alt atac rus. „Vom fi în NATO? În UE? Nu am auzit nimic – nici măcar o singură propunere care să garanteze că mâine nu va începe un nou război”, a subliniat Zelenski.
Ucraina respinge cererile Moscovei de a reduce efectivul său militar activ și de a opri aliații să-i mai trimită arme. Partenerii europeni care finanțează nevoile trupelor ucrainene și cumpără arme de la Kiev reprezintă singura garanție de securitate pe care Kievul o are până în prezent.
Copiii și prizonierii de război trebuie să se întoarcă acasă
Aproape 20.000 de copii ucraineni au fost luați de Rusia, iar Ucraina a reușit să repatrieze 1.453 dintre ei. Moscova susține că transferă ucrainenii în zone sigure, dar refuză să înapoieze copiii rudelor lor. Schimbul de prizonieri de război a decurs mai bine, dar mii rămân în captivitate, iar Rusia nu permite organizațiilor internaționale de monitorizare a drepturilor omului să viziteze toate locurile în care sunt ținuți soldați și civili ucraineni.
Trump nu trebuie să salveze Rusia
Rusia suferă din cauza războiului, având până în prezent pierderi de peste un milion de soldați și o economie afectată de sancțiunile occidentale. Kievul și aliații săi europeni doresc menținerea presiunii asupra Moscovei, avertizând că ridicarea sancțiunilor ar da timp Rusiei să se regrupeze pentru un alt atac. „Cel mai periculos scenariu pentru noi este posibila ridicare a sancțiunilor SUA și reluarea comerțului cu Rusia”, a declarat Illia Neskhodovskîi.
Pentru Kiev, miza negocierilor din Alaska este existențială. „Realitatea este că Ucraina ar putea supraviețui războiului, dar nu și păcii”, a avertizat analistul Timothy Ash. „Pacea ar putea fi atât de proastă, încât ar putea tensiona însăși structura socială, economică și politică a țării, ducând la un eșec efectiv al statului.”
