Ucraina critică tarifele exorbitante pentru transportul gazelor pe conducta transbalcanică din România și Bulgaria
Ucraina se plânge că România, prin operatorul național de transport al gazelor naturale, Transgaz, percepe tarife de transport prea mari pe gazoductul transbalcanic. Acest gazoduct are rolul de a diversifica sursele de aprovizionare ale Ucrainei, aflată sub agresiunea militară a Rusiei, prin asigurarea accesului la resursele de gaze lichefiate (LNG) ce ajung în porturile grecești, dar și, în perspectivă, la volumele ce vor fi extrase din exploatarea offshore Neptun Deep din Marea Neagră românească. Transportatorul ucrainean de gaze, GTSOU, a exprimat aceeași poziție și față de tarifele impuse de Bulgaria, prin Bulgartransgaz.
Ucrainenii au evidențiat că ruta transbalcanică le oferă acces la cantități de gaze provenite de la terminalele LNG din Grecia și Turcia, precum și din Azerbaidjan (prin conductele TAP și TANAP), și în viitor, din producția offshore a României și Bulgariei. GTSOU a ridicat această problemă într-o discuție recentă cu conducerea Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei din UE (ACER), subliniind că aplicarea fragmentată a Codului de rețea UE în privința tarifelor de transport în diferitele țări de pe traseul gazoductului poate conduce la scumpirea excesivă a rutei, făcând-o neatractivă și ducând la subutilizarea ei.
Directorul general al GTSOU, Vladislav Medvediev, a declarat că, deși au fost realizate progrese semnificative în dezvoltarea capacității tehnice de transport al gazelor pe ruta transbalcanică, este necesară crearea de condiții comerciale atractive pentru a menține interesul traderilor. Expertiza ACER în problematica tarifării va fi utilă pentru dezvoltarea acestei rute.
Conform companiei, tariful total de transport pentru a aduce gaze din Grecia în Ucraina, prin Bulgaria, România și Republica Moldova, a ajuns la peste 13 euro/MWh, comparativ cu prețul tranzitului din Polonia, Lituania sau Croația, care este de cel mult 6,7 euro/MWh, deși terminalul LNG polonez se află la o distanță mai mare de Ucraina. Fostul șef al GTSOU, Serghei Makogon, a explicat că fiecare operator național de transport aplică propriul tarif, iar aceste tarife includ costuri de mentenanță pentru întregul sistem de transport al țărilor de tranzit, ceea ce face ca costul total de tranzit să devină nerentabil din punct de vedere comercial.
Makogon a propus două soluții pentru a remedia această situație: stabilirea de tarife distincte reduse pentru secțiunile conductei transbalcanice din Bulgaria, România și Republica Moldova, sau înființarea unei companii joint-venture care să opereze porțiunile de conductă și să stabilească un tarif propriu. El a subliniat că aceste măsuri ar permite stabilirea unui cost real de tranzit, semnificativ mai mic decât cel actual, având în vedere că infrastructura a fost construită cu decenii în urmă și este aproape complet amortizată.
Makogon a concluzionat că intervenția Comisiei Europene este esențială, având în vedere că fragmentarea reglementărilor și tarifele prea mari blochează aprovizionarea cu gaze a Ucrainei și a întregii regiuni a Europei de Est, afectând atât securitatea energetică, cât și logica economică.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din România are în prezent în dezbatere un document cu discounturile și coeficienții de multiplicare ce vor fi utilizați la stabilirea tarifelor de transport al gazelor naturale pentru anul gazier 2025 – 2026. Transgaz și-a dublat profitul net în primul trimestru al anului, la peste jumătate de miliard de lei, datorită creșterii cu 50% a veniturilor din activitatea de transport al gazelor naturale.
