Tudorel Toader, fost judecător CCR: Întrebări despre fundamentul constituțional al secretizării declarațiilor de avere
Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Tudorel Toader, a declarat vineri, în direct la Digi24, că nu cunoaște „care este temeiul din Constituție” pe baza căruia cele două articole din lege referitoare la declarațiile de avere au fost declarate neconstituționale. El a subliniat că este necesar să se aștepte motivarea Curții în legătură cu această decizie.
Toader a explicat că nu există căi de atac împotriva deciziilor Curții Constituționale, menționând că „până în 2003, la revizuire, deciziile Curții Constituționale se pronunțau în primă instanță, în complet de trei și puteau fi atacate cu recurs”. El a adăugat că deciziile Curții „din 2003 sunt definitive, în general obligatorii”.
„Ce putem face în momentul acesta? Să așteptăm motivarea, să vedem argumentele și atunci legiuitorul are de observat dacă legea trebuie modificată pe elemente tehnice, legislative. Dacă nu, până la revizuirea Constituției, trebuie să respectăm decizia Curții Constituționale”, a declarat Tudorel Toader.
Toader a ridicat o întrebare pertinentă: „De ce în precedent Curtea a respins astfel de excepții și acum spune că prevederile legale sunt neconstituționale?”. El a afirmat: „Eu nu știu care este temeiul din constituție pentru care Curtea a declarat cele două articole neconstituționale”.
Fostul judecător a menționat că este necesar să se analizeze temeiurile, deoarece este posibil ca o excepție să fie respinsă într-o ocazie și admisă ulterior, dar pe un alt temei, fără a fi vorba despre o schimbare de opinie a judecătorilor. De asemenea, el a remarcat că „a trecut atâția ani de la momentul ridicării excepției”.
Toader a subliniat că decizia „nu rezonează cu statul de drept” și a fost întrebat de ce consideră că a venit acum această decizie a Curții. El a explicat că de regulă, Curtea are o anumită celeritate și soluționează cazurile în ordine cronologică, cu excepția situațiilor în care le conexează. „De data asta e o coincidență stranie, înainte de final de mandat nu trebuie să mai declarăm, nu trebuie să mai afișăm public soții, copiii, etc.”, a adăugat el.
Referitor la aplicabilitatea deciziei, Toader a menționat că „decizia se aplică pe viitor”. În 2014, CCR a susținut că publicarea declarațiilor de avere și de interese „este justificată prin prisma scopului legal pe care îl are ANI, adică aceea de a verifica dacă în exercitarea demnității și funcției publice avem și această parte de prevenire a corupției instituționale”.
Toader a explicat că, odată cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial, aceasta devine obligatorie și definitivă. El a adăugat că, pe viitor, nimic nu împiedică Agenția Națională de Integritate sau procurorii să verifice aceste declarații, având acces la informațiile respective.
„Curtea Constituțională a examinat o lege, articole din lege pe care le-a declarat neconforme cu legea fundamentală, n-a judecat oameni și fapte”, a concluzionat Toader, subliniind necesitatea modificării legii „în acord cu decizia Curții Constituționale”.
