Trump și retorica sa incendiara: Războiul cu Iranul dezvăluie vulnerabilitățile armatei americane, iar China observă cu interes
Ultimele săptămâni au oferit un spectacol sumbru. După ce a declanșat un război nechibzuit, președintele Donald Trump a cerut capitularea necondiționată a Iranului și a eșuat în încercarea de a închide Strâmtoarea Ormuz. Acesta a trimis vicepreședintele la negocieri cu Iranul pentru a găsi o ieșire din această încurcătură. Această situație a scos la iveală slăbiciunile puterii militare americane, ceea ce ar putea avea implicații profunde pentru stabilitatea mondială.
Unul dintre cele mai puțin ambițioase obiective enunțate de SUA a fost acela de a împiedica Iranul să-și amenințe vecinii din Golf. Deși forțele aeriene iraniene au suferit pierderi la începutul conflictului, Iranul a reușit să-și mențină bombardamentele asupra statelor vecine prin utilizarea unui arsenal de rachete și drone. Conform evaluărilor SUA, până la jumătate din lansatoarele de rachete cu rază lungă de acțiune ale Iranului au supraviețuit, la fel ca mii de mine navale. De aproape patru săptămâni, Iranul a efectuat zilnic aproximativ 30 de lansări de rachete și 70 de atacuri cu drone, în ciuda eforturilor SUA și Israelului de a le vâna.
Războiul costă SUA foarte mult, estimările ridicându-se la una sau două miliarde de dolari pe zi. Primele șase zile de conflict au costat 11 miliarde de dolari. Salvarea dramatică a doi piloți doborâți deasupra Iranului a demonstrat hotărârea americanilor, dar cu un cost considerabil în avioane pierdute. Atacurile iraniene asupra aerodromurilor din Arabia Saudită, Kuweit și Irak au dus la distrugerea unor avioane americane, ceea ce a ridicat întrebări privind protecția acestora.
Acțiunile Iranului în Strâmtoarea Ormuz, unde a amplasat zeci de mine și a efectuat atacuri cu drone asupra petrolierelor, au fost suficiente pentru a-și impune voința. Marina SUA nu a încercat să redeschidă strâmtoarea prin forță, iar eșecul de a menține această rută maritimă crucială a fost interpretat ca o problemă de voință sau incapacitate. Ofițerii navali estimează că ar fi nevoie de zeci de distrugătoare sau fregate pentru a stabili un sistem de escortă, dar marina americană nu dispune de un număr atât de mare în zonă.
Renunțarea la misiunea post-1945 de a fi garantul libertății pe marea liberă se aliniază cu ideologia „America First” a lui Trump. Aceasta a stârnit îngrijorări în rândul altor țări care depind de transportul maritim pentru supraviețuirea lor economică. Rezultatul acestui război va fi observat cu atenție în China, unde Armata Populară de Eliberare urmărește fezabilitatea unei operațiuni de cucerire a Taiwanului.
Un aspect semnificativ este epuizarea stocurilor de sisteme americane critice, utilizate în conflictul din Iran. Rachetele și bombele în valoare de miliarde de dolari sunt folosite zilnic, iar stocurile de muniție ale Americii au fost descrise ca fiind „deplin insuficiente”. Trump a propus un buget de apărare de 1,5 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de 44% față de cheltuielile actuale, în încercarea de a reconstrui forțele armate americane și de a recâștiga un avantaj militar în fața Chinei.
Totuși, revitalizarea armatei americane va dura, iar adversarii, precum Rusia și Coreea de Nord, ar putea observa limitele puterii americane și ar putea acționa în avantajul lor.
