Transformarea pieței imobiliare din România: adaptarea la noul trend al locuințelor compacte
Piața imobiliară din România se adaptează la o nouă realitate: locuințe mai mici, pe fondul creșterii numărului persoanelor care locuiesc singure. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), ponderea gospodăriilor formate dintr-o singură persoană a crescut de la 18% la peste 33%. Această tendință nu este doar o schimbare socială, ci reflectă o transformare macroeconomică care redefinește sectorul imobiliar.
Comparativ, în Statele Unite, în 1940, doar 7,7% din gospodării erau formate dintr-o singură persoană, iar în 2023 ponderea a crescut la aproape 30%. În orașe precum New York, San Francisco și Washington, D.C., traiul cu o singură persoană devine norma. Această tendință globală este vizibilă și în țări precum Suedia, Norvegia, Finlanda și Germania, care raportează rate de peste 40% în gospodăriile formate dintr-o singură persoană. În zone metropolitane precum Tokyo și Paris, aproape jumătate dintre locuitori locuiesc singuri, iar în China, urbanizarea și schimbările demografice cresc numărul acestor gospodării.
În ciuda acestor schimbări, ecosistemul imobiliar continuă să fie orientat spre familia tradițională de patru persoane. Piața imobiliară românească nu s-a ajustat încă la nevoile celor care locuiesc singuri, aceștia întâmpinând dificultăți cu locuințele mari, care sunt adesea prea scumpe sau nepotrivite. Locuitorii singuri nu necesită școli sau locuri de joacă, dar au nevoie de conectivitate, autonomie și gestionare a costurilor, însă adesea suportă costuri mai mari prin impozite, utilități și întreținere.
Mulți aleg închirierea în clădiri care oferă servicii, experiențe și siguranță, considerând aceste facilități o necesitate. Aceste clădiri, care includ săli de sport, servicii de îngrijire a animalelor de companie și activități sociale, reprezintă o oportunitate pentru investitori, mai ales în zonele suburbane dens populate. Cererea actuală este pentru o experiență de trai, nu doar pentru un acoperiș deasupra capului.
O altă schimbare semnificativă se referă la centrele de îngrijire pentru vârstnici. Imaginea tradițională a cuplului de vârstnici care se mută împreună se estompează, iar acum, ocupantul tipic este o femeie în vârstă care locuiește singură. Multe dintre acestea nu au parteneri sau copii care să le ajute, iar nevoia de îngrijire, întreținere și contact social face ca aceste structuri să fie necesare. Investitorii care dezvoltă locuințe dedicate rezidenților singuri, promovând autonomia și cultivând un sentiment de comunitate, vor atrage noua generație de seniori activi și independenți.
