Transformarea impozitului pe proprietate în România
Autoritățile române se confruntă cu necesitatea de a modifica fundamental modul în care calculează impozitul pe proprietate, în conformitate cu angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este posibil ca, începând cu 1 ianuarie 2026, sistemul actual, bazat pe calcule administrative și valori impozabile separate pentru clădiri și terenuri, să fie înlocuit cu un sistem unitar bazat pe valoarea de piață a imobilelor.
Un sistem echitabil de impozitare ar trebui să îndeplinească mai multe criterii pentru a fi perceput ca just, predictibil, transparent și proporțional cu beneficiile primite de contribuabili. Analizând bunele practici internaționale, se conturează șapte piloni fundamentali pentru un astfel de sistem:
Avantaje ale sistemului propus
Un prim avantaj ar fi că impozitul ar fi calculat pe baza valorii reale de piață a proprietății, determinată din date actuale și relevante, nu pe baza valorilor istorice, generând astfel echitate între proprietarii de locuințe cu caracteristici similare.
De asemenea, nivelul impozitului s-ar ajusta natural în funcție de evoluția pieței imobiliare, ceea ce ar permite autorităților locale să obțină venituri mai mari în perioadele de creștere a valorilor și să ofere reduceri în perioadele de scădere.
Provocări ale sistemului
Totuși, implementarea acestui sistem aduce provocări. Ajustarea impozitelor la dinamica pieței poate duce la creșteri bruște pentru contribuabili sau la scăderi ale veniturilor locale, necesitând mecanisme de echilibrare. Proprietarii din zone cu valori în creștere, în special pensionarii sau cei cu venituri fixe, ar putea întâmpina dificultăți în a susține impozitele majorate.
Stabilirea valorii de piață este complicată în localitățile fără tranzacții recente, iar evaluările automate necesită baze de date precise. Integrarea eficienței energetice în evaluare rămâne o provocare, în special pentru locuințe.
Exemple internaționale de bune practici
Un exemplu de bună practică este WOZ-waarde, sistemul olandez de evaluare și impozitare a proprietăților, care utilizează modele automate de evaluare alimentate de informații de piață. Danemarca a adoptat un sistem similar începând cu 2024, bazat pe baza de date cu tranzacții de zeci de ani.
Cotele de impozitare
Cotele de impozitare ar trebui să fie moderate și stabilite clar, diferențierea cotelor fiind justificată exclusiv prin natura și destinația proprietății, nu prin forma juridică a proprietarului. Uniformizarea tratamentului fiscal ar însemna că impozitarea ar depinde de valoarea de piață și destinația proprietății.
Digitalizare și transparență
Noua platformă e-Proprietatea trebuie să fie accesibilă și transparentă, permitând fiecărui proprietar să verifice valoarea impozabilă și modul de calcul. Digitalizarea sistemului va reduce birocrația și va facilita soluționarea contestațiilor.
Mecanisme de contestație și protecție
Contribuabilii ar trebui să aibă posibilitatea de a contesta rapid și gratuit valoarea impozabilă, iar sistemul ar trebui să includă măsuri de protecție pentru categoriile vulnerabile, cum ar fi excepții parțiale și plafoane anuale de creștere a valorii impozabile.
Corelarea impozitelor cu serviciile publice locale
Impozitul pe proprietate ar trebui să fie perceput ca echitabil, iar autoritățile locale ar trebui să raporteze periodic utilizarea fondurilor pentru servicii comunitare, ceea ce poate crește încrederea contribuabililor.
Predictibilitate și stabilitate
Un sistem de impozitare echitabil trebuie să ofere predictibilitate și stabilitate, modificările cotelor sau metodelor de calcul fiind introduse gradual, cu perioade de tranziție bine definite.
Reforma impozitării nu poate sta doar pe hârtie. Fără o platformă funcțională și un sistem clar, totul riscă să devină un exercițiu ratat. e-Proprietatea ar putea reprezenta o oportunitate de a pune ordine și încredere într-un sistem care a fost blocat prea mult timp între promisiuni și amânări.
