„Trădarea lui Macron față de Merz: O nouă ordine în relațiile Franței și Germaniei în Uniunea Europeană”
Cancelarul german Friedrich Merz făcea o ultimă încercare de a convinge liderii UE să utilizeze 210 miliarde de euro din activele suverane rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, când și-a dat seama că îi lipsea un aliat crucial: Emmanuel Macron. În săptămânile care au precedat summitul de joi de la Bruxelles, președintele francez nu s-a opus public propunerii germane. În privat, însă, echipa sa și-a exprimat rezervele cu privire la legalitatea acesteia și a avertizat că Franța ar avea dificultăți în a emite o garanție națională în cazul în care activele ar trebui returnate Moscovei în scurt timp.
Pe măsură ce tot mai multe țări, inclusiv Italia, s-au alăturat Belgiei, unde se află cea mai mare parte a activelor rusești și al cărei guvern s-a opus planului, Macron s-a alăturat și el, ucigând ideea. „Macron l-a trădat pe Merz și știe că va trebui să plătească pentru asta”, a declarat un diplomat european de rang înalt, care are cunoștințe directe despre discuțiile de joi. „Dar este atât de slab încât nu a avut altă opțiune decât să se alinieze în spatele Giorgiei Meloni.”
Impasul subliniază o nouă dinamică între cele două mari puteri ale Europei: Germania, orientată spre inițiative, și Franța, care trage de timp. O nouă asertivitate s-a instalat la Berlin după ce Merz a venit la putere în mai, deblocând până la 1 trilion de euro în cheltuieli pentru apărare și infrastructură pentru următorul deceniu. Însă, Parisul a devenit paralizat de datoria publică ridicată și de instabilitatea politică din a doua jumătate a ultimului mandat al lui Macron.
„La Bruxelles există sentimentul real că Berlinul este actorul principal și că influența Franței este insuficientă”, a declarat Georgina Wright, expertă în politică europeană la Institut Montaigne din Paris. Merz a încercat să întoarcă pagina după trei ani de indecizie germană sub predecesorul său, Olaf Scholz, care a fost adesea obligat să se abțină la Bruxelles din cauza diviziunilor din cadrul coaliției sale. După ce creștin-democrații lui Merz au câștigat alegerile în februarie, acesta a făcut din resetarea relațiilor cu Franța o prioritate.
Această agendă includea angajamentul de a consolida apărarea europeană, renunțarea la opoziția Germaniei față de energia nucleară și reducerea reglementărilor UE. De atunci, însă, liderul german a trebuit să se confrunte cu un Macron fără putere, care este sever limitat în capacitatea sa de a se angaja în orice are implicații financiare. „Este o inversare completă a rolurilor între Macron și Merz”, a declarat Mujtaba Rahman, șeful departamentului Europa al Eurasia Group. „Acum există un cancelar care înțelege geopolitica, care dorește să se implice și să facă mai mult pentru Europa… dar acum Parisul este cel care nu poate să-și respecte partea sa de înțelegere.”
Un alt punct fierbinte al summitului a fost acordul comercial UE-Mercosur cu un grup de țări din America Latină. Merz a insistat ca acordul să fie semnat până la sfârșitul lunii decembrie, amenințând cu un vot în care Franța risca să fie depășită numeric. Însă Macron a găsit un aliat neașteptat în Giorgia Meloni, prim-ministrul italian de dreapta eurosceptic, care a obținut o amânare de câteva săptămâni, împiedicând astfel o altă victorie politică a lui Merz.
„Ambele părți recunosc că relația trebuie să fie mai eficientă, că nu a funcționat sub Scholz”, a declarat Daniela Schwarzer, politolog la Bertelsmann Stiftung din Berlin. „Dar Franța se află sub o presiune mult mai mare – și acest lucru face ca diferențele fundamentale dintre cele două puteri să reapară. Comerțul este unul dintre aceste domenii.”
În ciuda aparentei dezbinări dintre Merz și Macron, summitul a înregistrat totuși un progres, blocul căzând de acord să dea Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, garantat din bugetul UE. Un oficial de la Élysée a insistat că Macron a jucat un rol esențial în obținerea acordului: „Obiectivul Franței a fost întotdeauna să ofere Ucrainei vizibilitate financiară pentru următorii doi ani. Am fost deschiși la propunerile de finanțare și am lucrat pentru a găsi o soluție care să îndeplinească acest obiectiv.”
Merz s-a declarat mulțumit de rezultatul obținut, afirmând că este o soluție mai bună decât a sa și insistând că activele rusești ar putea fi utilizate în continuare pentru rambursarea împrumutului UE. „Facem o plată în avans, dar aceasta este garantată de activele rusești”, a spus el. Critici au apărut din partea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, a cărui co-lider Alice Weidel a afirmat că „contribuabilul german va trebui să plătească din nou factura”.
„Nu este grozav să te întorci acasă fără Mercosur sau fără planul privind activele rusești”, a declarat Guntram Wolff, cercetător senior la Bruegel. „Întrebarea pentru Macron este dacă este inteligent să-i impună lui Merz pierderi politice în două chestiuni importante.”
