Tineri din Ucraina, racolați pentru acte de sabotaj
Serviciul de securitate SBU afirmă că, în ultimii doi ani, peste 800 de ucraineni au fost identificaţi ca fiind recrutaţi de Rusia, dintre care 240 sunt minori, unii având vârsta de doar 11 ani. În luna iulie a acestui an, un tânăr de 17 ani a călătorit 500 de mile de la casa sa din estul Ucrainei pentru a ridica o bombă şi un telefon ascunse într-un parc din oraşul Rivne, situat în vestul ţării. El a declarat că i s-au promis 2.000 de dolari (aproximativ 1.520 de lire sterline) pentru a planta bomba într-o dubă folosită de serviciul militar ucrainean.
„Când conectam firele, m-am gândit că ar putea exploda în acel moment. M-am gândit că aş putea muri”, a povestit el. Vlad, numele său fiind schimbat pentru a-i proteja anonimatul, este unul dintre sutele de copii şi adolescenţi despre care guvernul ucrainean susţine că au fost recrutaţi online de Rusia, fiind oferiți bani pentru a comite sabotaje şi alte atacuri împotriva propriei ţări. SBU a reuşit să urmărească şi să dejudece atacul, iar Vlad aşteaptă acum procesul pentru acuzaţii de terorism, care pot duce la o pedeapsă de 12 ani de închisoare.
„M-am gândit la asta. Dar nimănui nu-i plac ofiţerii de recrutare”, spune el. „M-am gândit: Ei bine, voi fi ca toţi ceilalţi”. Anastasiia Apetik, expertă în securitate cibernetică, susţine că există încercări de recrutare chiar și pentru copii de 9 ani. Andrii Nebitov, adjunctul şefului Poliţiei Naţionale din Ucraina, afirmă că există o strategie deliberată de a identifica persoanele vulnerabile care pot fi manipulate. „Copiii nu realizează întotdeauna pe deplin consecinţele acţiunilor lor”, adaugă el.
„Inamicul nu se ruşinează să folosească minori pentru a fabrica explozibili din produse chimice de uz casnic, pe care îi plasează în diverse locuri, cum ar fi birourile de recrutare ale armatei sau secţiile de poliţie”. Recrutarea are loc în principal pe aplicaţia Telegram, dar şi pe TikTok şi pe platformele de jocuri video. Cei care sunt recrutaţi sunt aproape întotdeauna motivaţi de bani, mai degrabă decât de simpatii pro-ruse.
Vlad afirmă că nu susţine Rusia şi că nu a fost implicat anterior în activităţi infracţionale. S-a alăturat două canale Telegram, unde a postat că este în căutarea unui loc de muncă la distanţă. În jumătate de oră, un bărbat pe nume Roman i-a răspuns. Vlad susține că Roman vorbea rusă cu accent de stradă. Deşi iniţial a fost reticent, a fost convins să accepte o serie de sarcini din ce în ce mai periculoase.
Mai întâi, i s-a spus să recupereze o grenadă, dar când a ajuns la locul indicat, aceasta nu se afla acolo. A fost însă plătit cu 30 de dolari. Câteva zile mai târziu, a primit o altă sarcină: să dea foc unei dubiţe aparţinând unui centru de recrutare, să filmeze şi să fugă. Pentru acel atac, Vlad a primit aproximativ 100 de dolari în criptomonede, mult mai puţin decât cei 1.500 de dolari care i se promiseseră. Roman i-a spus că va primi restul dacă va planta bomba în Rivne.
Canalele Telegram pe care SBU le-a analizat nu sunt în mod explicit pro-ruse, dar amplifică furia resimţită de unii ucraineni faţă de serviciul militar obligatoriu, afectat de acuzaţii de brutalitate şi corupţie. Folosind un telefon cu cartelă preplătită şi un pseudonim, BBC s-a alăturat mai multor grupuri despre care a fost informat. Canalele conţineau clipuri cu incendii şi explozii despre care se afirma că au fost provocate la ordinul lor, dar circumstanţele în care au fost filmate nu au putut fi verificate.
Într-o declaraţie, Telegram a afirmat: „Apelurile la violenţă sau distrugerea proprietăţii sunt interzise în mod explicit pe Telegram şi sunt eliminate imediat de îndată ce sunt descoperite”. Oficialii ucraineni au numit public membrii agenţiilor de informaţii ruse pe care îi suspectează că ar fi complici ai sabotorilor. Verificările independente nu au confirmat dacă statul rus este responsabil pentru aceste activităţi.
