Timpul se scurge: Cât de repede poate NATO să își deplaseze forțele din Vest în Est în fața unei posibile amenințări rusești?
Dacă Rusia va ataca țările din flancul estic al NATO, procesul de transferare a soldaților, echipamentului militar și muniției din Europa de Vest ar putea dura până la o lună și jumătate. Infrastructura civilă a Europei este slab pregătită pentru transportul în masă al trupelor, iar în contextul amenințării rusești, țările UE încearcă să creeze un „Shengen militar”. În prezent, transportul trupelor din porturile strategice occidentale către țările vecine cu Rusia sau Ucraina durează aproximativ 45 de zile, conform estimărilor oficialilor UE, care intenționează să prezinte noi propuneri privind „mobilitatea militară”. Obiectivul este de a reduce acest termen la cinci sau chiar trei zile.
Cifrele exacte ale trupelor și rutele de deplasare sunt informații secrete, dar diplomații din țările NATO estimează că din SUA, Canada și Marea Britanie vor fi transferate în Europa continentală aproximativ 200.000 de militari, 1.500 de tancuri și peste 2.500 de unități de blindate. „Mobilitatea militară este o componentă esențială a securității și apărării eficiente, iar infrastructura adecvată ajută aliații să asigure livrarea forțelor necesare la locul și momentul potrivit”, a declarat un reprezentant al NATO.
Toate elementele unei astfel de operațiuni trebuie să funcționeze „ca un ceas elvețian”, a afirmat generalul-locotenent al Bundeswehrului, Alexander Zolfrank, responsabil cu pregătirea Germaniei pentru a îndeplini rolul principal în acest proces. Scopul este de a trimite autorităților ruse un semnal puternic de descurajare, subliniind că NATO este pregătită pentru orice eventualitate. Cu toate acestea, obstacolele persistente, cum ar fi podurile care nu suportă greutatea echipamentului, căile ferate cu ecartamente diferite și dificultățile birocratice, rămân impedimente serioase în realizarea acestui obiectiv. La începutul lunii noiembrie, Zolfrank a avertizat că Rusia „poate lansa mâine un atac asupra teritoriului NATO la scară limitată”.
În 2022, după invadarea Ucrainei, Franța nu a putut trimite tancuri în România pe cea mai scurtă rută terestră prin Germania, fiind nevoită să le transporte pe Marea Mediterană, deoarece vama germană a refuzat trecerea tancurilor din cauza greutății acestora. Transportul a durat câteva săptămâni în loc de câteva zile. De atunci, oficialii au început lucrările la un „Shengen militar” pentru a standardiza regulile disparate, inclusiv cele tehnice, vamale și de securitate. Deputatul francez François Calfon a subliniat că cerințele diferite din fiecare țară complică transporturile militare, iar documentația este în mare parte pe suport de hârtie din cauza temerilor legate de atacurile cibernetice.
În 2024, Țările de Jos, Germania și Polonia au semnat un acord pentru simplificarea transporturilor militare transfrontaliere între ele, apelând și la ajutorul companiilor private. Bundeswehr a semnat un contract de 260 de milioane de euro cu o divizie a concernului Rheinmetall pentru a asigura sprijin convoaielor militare, furnizând tot ce este necesar, de la paturi la centre de întreținere tehnică a tancurilor.
Europa abia începe să conștientizeze aceste probleme, afirmă Alberto Mazzola, director executiv al Asociației Europene a Căilor Ferate (CER). Dimensiunile standard ale tunelurilor și pasajelor sub poduri din UE sunt adesea prea înguste pentru echipamentele militare, necesitând verificări ale compatibilității acestora. Potrivit datelor CER, pentru transportul unei divizii ușoare cu aproximativ 15.000 de soldați și 7.500 de vehicule ar putea fi necesare până la 200 de trenuri cu 42 de vagoane fiecare, adică un total de 8.400 de vagoane.
O altă problemă este lățimea diferită a căii ferate în țările baltice, care se confruntă cu cel mai mare risc de atac din partea Rusiei. Proiectul Rail Baltica, care prevede construirea unei căi ferate de mare viteză din Estonia prin Letonia și Lituania până în Polonia, se desfășoară cu întârzieri mari. De asemenea, lățimea căii ferate din Spania și Portugalia diferă de standardul european, ceea ce va întârzia livrările din aceste țări.
Până când un conflict nu va începe, armata va trebui să respecte regulile și legile civile în timpul transferului trupelor. Yannick Hartmann, cercetător la Colegiul de Apărare al NATO din Roma, afirmă că, dacă va fi declarată stare de război, toate obstacolele birocratice vor dispărea, dar acest lucru va fi deja prea târziu. Generalul Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, adaugă că o parte din timpul necesar pentru transportul trupelor va fi consumat în luarea unei decizii: „Cât de repede vom putea determina că ei [trupele ruse] se pregătesc [de atac]? Ceasul ticăie și trebuie să se ia măsuri înainte ca rușii să înceapă atacul.”
