Tehnologia transformă peisajul fraudelor bancare
Un român din trei a fost vizat în ultimul an de tentative de phishing, un tip de fraudă care generează aproape 90% din breșele de securitate din țară. Peste un sfert din aceste tentative au ca scop obținerea datelor bancare, subliniind o creștere alarmantă a cazurilor de fraudă bancară digitală. Cu cât suntem mai digitalizați, cu atât devenim mai vulnerabili în fața acestor riscuri, pe care tehnologia le revoluționează.
Frauda bancară prin impersonare, în special prin apeluri telefonice, a crescut semnificativ, iar vârstnicii sunt cei mai expuși. Persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 80 de ani, care au o informare mai redusă privind noile tehnologii, devin victime frecvente ale infractorilor, care îi induc în eroare cu pretexte precum nevoia urgentă de fonduri pentru copiii lor.
Chiar dacă seniorii sunt mai vulnerabili, victimele nu sunt doar aceștia. Statistici arată că 60% dintre oameni nu pot distinge un site bancar real de unul fals, iar infractorii creează emailuri care imită formatul real al celor trimise de instituțiile financiare. În plus, 71% dintre adulții din România adoptă comportamente online riscante, în ciuda conștientizării riscurilor. Peste 60% dintre români din mediul urban au fost țintiți de tentative de fraudă online, iar 39% au experimentat tentative repetate.
În România, 1 din 3 persoane a fost afectată de phishing în ultimul an, iar numărul atacurilor de tip SMiShing (SMS-phishing) a crescut de șase ori față de 2022. La nivel global, 3,4 miliarde de e-mailuri de phishing sunt trimise zilnic.
Cum acționează atacurile de phishing
Phishing-ul manipulează victimele prin mesaje-capcană care par a proveni de la entități legitime. Aceste mesaje solicită divulgarea de date personale sensibile. Banca Națională a României a avertizat că atacurile de phishing s-au înmulțit odată cu digitalizarea accelerată a industriei bancare, afectând în special instrumentele de plată electronică.
Un scenariu frecvent include un email care anunță blocarea unui instrument de plată, solicitând victimei să își actualizeze datele personale accesând un link. O altă tactică este apelul telefonic care urmează mesajului, în care atacatorul încearcă să valideze informațiile și să grăbească reacția victimei.
Cifre relevante indică faptul că atacurile phishing globale au atins aproape 5 milioane, iar în primul trimestru din 2024 s-au înregistrat aproximativ 964.000. În România, 90% dintre breșele de securitate sunt generate prin phishing, iar 71% dintre adulți manifestă comportamente online riscante. Consecințele cele mai frecvente includ infectarea cu malware (42%) și pierderea de bani (30%).
Impactul inteligenței artificiale asupra fraudei
Inteligența artificială joacă un rol crucial în sofisticarea metodelor de fraudă, ajutând infractorii să dezvolte scenarii personalizate bazate pe comportamentul uman. Catherine De Bolle, Director executiv al Europol, a subliniat că rețelele infracționale devin tot mai adaptabile și periculoase, bazându-se pe tehnologie pentru a-și extinde influența.
Raportul Europol EU-SOCTA 2025 arată că infrastructurile digitale permit extinderea activităților ilicite, iar criminalitatea este accelerată de inteligența artificială. Aceasta automatizează și extinde operațiunile ilegale, făcându-le mai greu de detectat.
În concluzie, pentru a contracara aceste amenințări emergente, este esențial să se dezvolte măsuri eficiente de protecție și forme de educație financiară adaptate noilor realități digitale.
