Teama lui Putin: mai mult de pace decât de război
Rusia ar putea începe un război cu NATO încă din 2029, sau chiar mai devreme, a avertizat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că „nu există nicio îndoială cu privire la cine este agresorul”, în timp ce secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a adăugat că Rusia „ar putea fi forțată să ia măsuri pentru a-și asigura securitatea”. Analiști militari israelieni independenți sugerează că Moscova ar putea încerca să cucerească teritorii din statele baltice încă de anul viitor pentru a-și consolida poziția de negociere cu SUA.
Coridorul Suwałki, o fâșie îngustă între Belarus și exclavul rus Kaliningrad, este identificat ca fiind regiunea cea mai expusă riscului. Acesta leagă Polonia și Lituania și este considerat punctul cel mai vulnerabil al statelor baltice, fiind singura rută terestră care leagă regiunea de restul Europei continentale. Analiștii militari avertizează că Rusia ar putea desfășura o operațiune limitată pentru a pune NATO într-o poziție inconfortabilă, folosing acest lucru pentru a negocia termenii unui acord de pace în Ucraina.
„Cucerirea unei părți din teritoriul NATO, cum ar fi coridorul Suwałki, ar rezolva și problema aprovizionării Kaliningradului pe cale terestră”, a declarat analistul militar Sergey Auslender. În prezent, în statele baltice sunt staționate aproximativ 10.000 de soldați NATO, dar analiștii subliniază că acest număr nu este suficient pentru a contracara o invazie pe scară largă.
În cazul unei „operațiuni speciale”, aceste baze ar putea fi blocate, iar forțele NATO ar putea fi în imposibilitatea de a realiza o apărare eficientă. De asemenea, Rusia ar putea preceda orice atac cu pretextul „protejării vorbitorilor de limbă rusă”, având în vedere că peste 850.000 de etnici ruși trăiesc în Lituania, Letonia și Estonia. Expertul militar lituanian Darius Antanaitis a subliniat că, în condițiile actuale, un nou război ar fi dificil, deoarece Marea Baltică a devenit un „lac al NATO” după ce Suedia și Finlanda au aderat la Alianță.
Generalul Richard Shirreff, fostul comandant suprem adjunct al NATO pentru Europa, a avertizat că Rusia ar putea declanșa un război pe scară largă în țările baltice încă din 2027. Totuși, fostul ministru al Apărării din Lituania, Laurynas Kasciunas, s-a arătat sceptic cu privire la această previziune, subliniind că totul depinde de desfășurarea războiului din Ucraina.
Dmitri Chernishev, analist și blogger rus, a subliniat că economia militară a lui Putin funcționează la capacitate maximă, temându-se mai puțin de război decât de pace. El a evidențiat că, în cazul în care piramida construită de Putin se va prăbuși, soldații se vor întoarce cu arme, iar represiunile nu vor mai avea justificare.
Raimundas Vaikšnoras, comandantul Forțelor Armate Lituaniene, a declarat că rezultatul războiului din Ucraina va determina următoarele mișcări ale Moscovei, notează că este puțin probabil ca Rusia să atace în acest moment, fiind profund împotmolită în Ucraina.
NATO asigură constant statele baltice că, în cazul unui atac, Lituania, Letonia și Estonia vor primi sprijin. Conform planurilor de pregătire ale alianței, forțele sunt pregătite să recucerească teritoriul și să apere aceste state încă din primul minut al unui posibil atac.
Analistul politic Ivan Preobrazhensky a avertizat că aplicarea principiului apărării colective nu este clară, menționând că Rusia nu ia în serios articolul 5, ci testează reziliența NATO prin amenințări hibride. Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, a declarat că Alianța demonstrează deja, în practică, importanța securității membrilor săi baltici.
