Suedia anunță dispariția bufniței polare la nivel regional
Bufnița polară a dispărut din Suedia, marcând pentru prima dată în 20 de ani când țara a pierdut oficial o specie de păsări. Conservaționiștii avertizează că viitorul uneia dintre cele mai emblematice păsări ale planetei este în pericol, pe fondul declinului continuu al populației din natură.
Cunoscută și ca bufnița albă sau arctică, specia este celebră pentru penajul alb izbitor și ochii galbeni strălucitori. Este un vânător remarcabil, capabil să se scufunde prin straturi adânci de zăpadă pentru a-și prinde prada și să supraviețuiască ani întregi în cele mai dure condiții meteo.
Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) a clasificat bufnița polară ca specie global vulnerabilă în ultima evaluare din 2021. Organizația avertizează că populația a scăzut semnificativ, estimând că în sălbăticie au mai rămas doar 14.000 – 28.000 de exemplare. Specia a fost vânată și ucisă ani la rând, fie pentru taxidermie, fie ca delicatesă culinară. Defrișările și infrastructura construită de oameni (precum dezvoltările imobiliare și drumurile) i-au distrus habitatele și i-au perturbat sezoanele de cuibărire.
În Europa, specia este încadrată la „preocupare minimă”, dar această evaluare nu a mai fost actualizată din 18 decembrie 2020. În Suedia, bufnițele albe s-au reprodus neregulat timp de secole. Potrivit BirdLife International, câteva sute de perechi și-au crescut puii în munții Suediei în anii 1970. Prezența lor a devenit un simbol al sălbăticiei nordice, însă din 2015 bufnițele albe par să fi dispărut. BirdLife afirmă că nu a observat pui noi sau semne de reproducere în ultimul deceniu, ceea ce a dus la declararea speciei ca „dispărută regional”.
Schimbarea climatică, cea mai mare amenințare
Declinul speciei are cauze multiple, dar conservatoriștii spun că cea mai mare amenințare este criza climatică accelerată. „Iernile mai calde aduc mai multă ploaie și mai puțină zăpadă, distrugând tunelurile din zăpadă de care lemingii, sursa lor principală de hrană, depind pentru supraviețuire”, explică BirdLife. „Fără aceste rozătoare mici, bufnițele nu pot supraviețui. Iar pe măsură ce Arctica se încălzește, peisajele de care depind bufnițele albe dispar și ele.”
Regiunea arctică se încălzește de până la patru ori mai repede decât media globală, pe măsură ce emisiile care captează căldura continuă să fie eliberate în atmosferă. Potrivit NOAA, perioada octombrie 2024 – septembrie 2025 a fost cea mai caldă din ultimii 125 de ani, ultimul deceniu fiind cel mai cald înregistrat.
Dispariția speciei ar trebui să fie un avertisment despre cât de rapid se schimbă ecosistemele arctice, dar există încă speranță că bufnița să revină în Suedia. „Viitorul ei depinde de alegerile pe care le facem și de dorința noastră de a proteja natura și locuitorii ei. Momentul este acum, natura nu poate aștepta.”
