50% dintre orașe și 15% dintre comune nu respectă normele legale privind populația
Peste jumătate dintre oraşele mici ale României şi 15% dintre comune nu aveau, în anul 2023, numărul de locuitori prevăzut în lege pentru a putea fi clasificate în categoriile corespunzătoare, conform unui raport al Curţii de Conturi. Acest raport evidențiază discrepanțele între cerințele legislative și realitatea demografică a acestor unități administrativ-teritoriale.
Auditorii au constatat că, în urma analizelor efectuate, valoarea ridicată a cheltuielilor de personal limitează dezvoltarea orașelor și comunelor. Actualul cadru legislativ nu oferă instrumentele necesare pentru reorganizarea eficientă a administrației locale și răspunsul la nevoile specifice ale comunităților.
Conform raportului, 119 oraşe (55% din totalul de 216) nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori, iar 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu respectau acest criteriu. Legea prevede că pragul minim pentru constituirea orașelor este de 10.000 de locuitori, iar pentru comune este de 1.500 de locuitori.
Raportul subliniază că există o discrepanţă semnificativă între cerințele legislative pentru înființarea de comune și declararea de orașe și realitatea demografică a anumitor localități. Criteriile demografice actuale nu mai corespund dinamicii demografice, iar lipsa unor indicatori clari afectează evaluarea localităților.
În ceea ce privește gestionarea resurselor, auditorii menționează că derogările legislative anuale, deși menite să echilibreze bugetele locale, pot influența autonomia financiară a unităților administrativ-teritoriale. În anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. Capacitatea de finanțare din venituri proprii a crescut în perioada 2021-2023, mai mult în cazul comunelor decât în cazul orașelor mici.
Cheltuielile de personal au fost semnificativ mai mari în orașe comparativ cu comunele, chiar și atunci când acestea deservesc un număr similar de locuitori. Bugetele unităților administrativ-teritoriale mici se confruntă cu presiuni suplimentare generate de costurile asistenței personale pentru persoanele cu handicap grav, care au crescut cu 7% între 2021-2023, iar plățile aferente cu 38%.
Raportul mai arată că dependenţa de finanţarea de la bugetul de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii reprezintă provocări majore pentru orașe și comune. Această dependenţă financiară este accentuată de legi anuale care prevăd excepţii, afectând autonomia financiară pe termen lung.
În concluzie, pentru o mai bună planificare strategică a dezvoltării locale și consolidarea autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale, este esențială inițierea unui proces de analiză sistemică și reformă legislativă. Aceste demersuri pot întări cadrul instituțional și funcțional al administrației publice locale, contribuind la gestionarea eficientă a bugetelor locale și la o mai bună corelare între nevoile comunităților, resursele disponibile și serviciile oferite.
