Structura Apărării Antiaeriene NATO în Europa: Eficiența în Fața Amenințărilor cu Drone Rusești
Incidentele recente cu drone rusești care au invadat spațiul aerian al țărilor NATO, pe 10 septembrie în Polonia și pe 13 septembrie în România, sunt interpretate de experți ca o testare a pregătirii operaționale a apărării antiaeriene și a hotărârii politice a alianței de a-și proteja membrii. În aceste cazuri, avioanele de vânătoare din Polonia, România și din alte țări aliat au fost trimise pentru a intercepta dronele. O parte dintre dronele intrate în Polonia au fost doborâte, în timp ce dronele care au intrat în România s-au întors în Ucraina fără a fi interceptate. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a caracterizat reacția alianței la incidentul din Polonia ca fiind „foarte reușită”.
Sistemul de Apărare Aeriană NATO în Europa
NATO utilizează 14 avioane de detectare radar AWACS, bazate în Gailenkirchen, Germania, pentru a identifica amenințările. De asemenea, dronele de mare altitudine RQ-4D Phoenix, staționate în Sicilia, contribuie la supravegherea aeriană. Polonia a semnat un contract de aproape un miliard de dolari pentru achiziționarea de aerostate americane echipate cu radare. Armata americană din Europa testează senzori acustici, similari celor utilizați în Ucraina, care captează sunetul dronelor apropiate.
Avioanele staționate la frontierele estice ale NATO joacă un rol crucial în interceptarea amenințărilor. Aceste forțe sunt în continuă rotație, cu Italia, Spania și Ungaria protejând spațiul aerian al țărilor baltice, Italia patrulând în România, iar Olanda și Norvegia având responsabilitatea pentru Polonia. Majoritatea acestor avioane sunt de fabricație americană, precum F-16. După incidentul din 10 septembrie, președintele Franței, Emmanuel Macron, a trimis în Polonia trei avioane de vânătoare Rafale.
Sisteme Terestre de Apărare Aeriană
Țările NATO dispun de sisteme proprii de apărare aeriană, precum și de sistemele americane Patriot, capabile să intercepteze avioane, rachete cu aripi și rachete balistice. Germania a desfășurat baterii Patriot în Polonia, iar Țările de Jos urmează să facă același lucru. Aliații americani și europeni mențin, de asemenea, nave echipate cu radare și interceptori în regiune.
SUA au desfășurat în România și Polonia sisteme de apărare antirachetă AEGIS Ashore, amplasarea acestora în Europa de Est fiind anunțată la sfârșitul anilor 2000 și provocând proteste din partea Rusiei, care le consideră un pas agresiv.
Integrarea în Sistemul Comun de Apărare Aeriană
T toate aceste componente sunt integrate în sistemul comun de apărare aeriană și antirachetă al NATO, condus de comandamentul din Ramstein, Germania, care operează două centre de control: unul în Germania, responsabil pentru partea de nord a Europei, și altul în Spania, pentru direcția sudică. O parte semnificativă a sistemelor de apărare aeriană din Europa a fost transferată Ucrainei, care se confruntă cu bombardamente masive din partea Rusiei. Germania a trimis două baterii Patriot la Kiev, înlocuindu-le cu altele noi din SUA.
Amenințările cu Drone Rusești
Incidentele recente demonstrează că dronele și rachetele rusești au traversat granițele NATO în repetate rânduri, cu resturi căzute în România și rachete care au zburat în Polonia. Polonia a găsit o rachetă cu aripi căzută lângă Bydgoszcz, iar armata poloneză a declarat că majoritatea dronelor interceptate pe 10 septembrie erau „momeală”, adică nu transportau încărcături explozive, ci erau lansate pentru a supraîncărca sistemul ucrainean de apărare aeriană. Interceptarea dronelor ieftine „momeală” cu sisteme costisitoare precum Patriot nu este considerată eficientă. Multe țări NATO lucrează la dezvoltarea unor soluții ieftine pentru combaterea dronelor pe distanțe scurte, dar aceste inițiative nu au fost încă implementate la scară largă.
Dependința de SUA
Deși forțele aeriene europene au sute de avioane de luptă și patrulează regulat flancul estic, NATO rămâne extrem de dependentă de SUA. Ucraina a acuzat unele state membre europene ale NATO că minimizează intenționat importanța atacurilor rusești pentru a evita escaladarea, în contextul incertitudinilor legate de sprijinul american în cazul unui conflict direct cu Rusia. Polonia, pe de altă parte, a început să declare deschis că dronele rusești sunt lansate intenționat asupra teritoriului său și le doboară, spre deosebire de atitudinea anterioară, când astfel de incidente erau adesea ignorate.
Țările europene nu adoptă încă modelul Israelului, care a interceptat valuri masive de drone iraniene și a efectuat atacuri preventive asupra locurilor de lansare. Reglementările NATO interzic doborârea țintelor deasupra Ucrainei sau Belarusului fără o decizie unanimă din partea tuturor celor 32 de membri, iar state precum Ungaria sau Slovacia s-ar opune cu siguranță.
