Strategiile ingenioase ale rușilor pentru a ocoli sancțiunile Uniunii Europene cu ajutorul actelor românești
De la invadarea Ucrainei de către Rusia, sute de cetățeni ruși au obținut cetățenia română prin mijloace frauduloase, permițându-le astfel să eludeze sancțiunile sau să se stabilească în Uniunea Europeană. O rețea recent destructurată de procurori a furnizat acte false străinilor, în special rușilor și ucrainenilor, care doreau să circule liber în UE.
Articolul menționează o localitate din nordul României, Vârfu Câmpului, care a înregistrat o dublare a populației în decursul unui deceniu, crescând de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021. Această creștere a stârnit suspiciuni, deoarece în timpul alegerilor municipale din 2024, prezența la vot a fost de doar 2%. În noiembrie 2024, percheziții au dezvăluit că aproape 10.000 de cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia au obținut în mod fraudulos documente de identitate românești, stabilindu-și reședința fictivă în localitate.
Documentele false, obținute prin mită, erau eliberate de funcționari de la două oficii de stare civilă, cu sprijinul localnicilor. În 2025, anchetele au fost extinse în județele de frontieră Botoșani și Suceava, dar și în București. La 18 decembrie, au fost efectuate 37 de operațiuni de percheziție la nivel național, inclusiv la Primăria Sectorului 6 din București. Ancheta a relevat existența unui grup criminal format din șapte cetățeni ucraineni, care a depus peste 900 de cereri de naturalizare folosind documente falsificate, în majoritate pentru cetățeni ruși.
Primăria Sectorului 6 a anulat 68 de documente de identitate românești și a început verificarea altor 300 de cereri suspecte. Autoritățile estimează că peste 18.700 de cetățeni din fosta URSS aveau reședințe fictive în România, unii obținând pașapoarte românești. Unii ruși au preluat identitatea soldaților ucraineni uciși pe front pentru a obține cetățenia română, conform unei surse judiciare.
Deficiențe administrative
Obținerea cetățeniei române de către străini nu este o noutate, având în vedere că din 1991 au acces la o cale legală de a o obține, fără a fi necesar să locuiască în țară. Aceștia pot „recupera” cetățenia dacă pot dovedi că un bunic sau străbunic s-a născut sau a locuit pe teritoriul fostului Regat al României între 1918 și 1940. Procesul a permis aproape unui milion de moldoveni și mii de ucraineni să obțină pașapoarte românești.
Interesul rușilor pentru pașaportul românesc a crescut, acesta devenind un „bilet de aur” pentru accesul în UE și în spațiul Schengen. Conform datelor Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), aproape 6.658 de cetățeni ruși au solicitat „restabilirea” cetățeniei în 2023, comparativ cu 5.262 de cereri între 2012 și februarie 2022. ANC a identificat aproximativ 2.000 de cazuri suspecte de fraudă din 2022.
Rețelele criminale au exploatat lacunele administrative pentru a fabrica documente false. Publicații au raportat că agențiile răspund la cereri de cetățenie română pe rețelele sociale, oferind servicii pentru sume cuprinse între 4.000 și 7.000 de euro. În 2023, vedeta rusă Ksenia Sobceak a promovat o agenție care ajută la obținerea cetățeniei române.
Genealogii false
Agențiile susțin că activitățile lor sunt legale, dar folosesc metode elaborate dezvoltate de rețele ucrainene și moldovenești. Grupul criminal vizat în perchezițiile din 18 decembrie avea acces la bazele de date ale populației din Republica Moldova și Ucraina, falsificând documentele necesare pentru a dovedi originea română. Datorită distrugerii multor arhive în timpul războiului și perioadei sovietice, aceste rețele pot crea genealogii false.
Investigațiile au arătat că ANC a eliberat certificate de cetățenie autentice bazate pe documente false. Din 2024, este necesar un certificat de cunoaștere a limbii române pentru a obține cetățenia. Această măsură vizează creșterea rigurozității procesului. În cazuri recente, infractorii au creat direct certificate de cetățenie false, care durează câteva săptămâni și costă zeci de mii de euro.
Un avocat a confirmat că un client a plătit 75.000 de euro pentru un certificat de cetățenie fals, descriindu-l ca fiind „ușor de falsificat”. Autoritățile sunt conștiente de slăbiciunile sistemului, adesea exploatate de fraudatori.
