Strategiile americane în Nigeria: O privire asupra istoriei conflictelor africane
Lista supusă dezbaterii a războaielor pe care Donald Trump pretinde că le-a încheiat de la revenirea sa la Casa Albă ar putea fi extinsă pentru a include un conflict interreligios în Nigeria. Trump a amenințat deja cu o intervenție directă dacă autoritățile nigeriene nu vor reuși să oprească violențele comise de grupurile jihadiste, victimele fiind în principal creștini. Conflictul devine din ce în ce mai acut, fiind însoțit de impunerea legii sharia și de o criză umanitară. Numărul refugiaților se măsoară în milioane, iar persoanele care se confruntă cu foametea se ridică la zeci de milioane.
Moștenirea juntei
La câteva zile după ce a redenumit neoficial Departamentul Apărării al SUA în Departamentul Războiului, Donald Trump părea să fi decis deja ce război va începe mai întâi agenția reorganizată. „Dacă guvernul Nigeriei continuă să permită uciderea creștinilor, Statele Unite vor opri imediat orice ajutor și asistență acordate Nigeriei și ar putea foarte bine să intre în această țară acum discreditată „cu armele în mână” pentru a-i elimina complet pe teroriștii islamici care comit aceste atrocități oribile”, a declarat Trump într-un discurs publicat pe platforma Truth Social.
Motivul acestor amenințări a fost reprezentat de crimele în masă executate de grupuri jihadiste, conducând la apeluri din partea preoților locali și a enoriașilor pentru protecție, care au început să vorbească despre un genocid împotriva creștinilor nigerieni. Oficialii nigerieni au încercat să se justifice, declarând că libertatea de conștiință și de religie în țară este protejată de lege, că violența nu are caracteristicile unui genocid și că nu doar creștinii, ci și musulmanii suferă din cauza acțiunilor teroristilor. Președintele Nigeriei, Bola Tinubu, a intensificat comunicarea cu Statele Unite pentru a preveni o încălcare gravă a suveranității țării.
Cu toate acestea, Trump și-a pierdut rapid interesul pentru Nigeria, îndreptându-se spre Venezuela. În același timp, violența din Nigeria nu a scăzut. Nigeria ocupă locul șapte pe lista țărilor în care creștinii se confruntă cu cea mai mare persecuție instituțională la nivel mondial, înaintea Iranului și a Pakistanului.
Istoria conflictului
Totul a început cu prăbușirea, în 1999, a regimului dictaturii militare care fusese instaurat în Nigeria. În timpul dictaturii, aproximativ doisprezece generali diferiți au ajuns la putere, majoritatea fiind musulmani din statele nordice ale Nigeriei. Ultimul dintre acești generali, Abdulsalami Abubakar, a organizat primele alegeri prezidențiale autentice și a predat puterea lui Olusegun Obasanjo, un creștin.
Schimbarea bruscă a sistemului de guvernare a dus la neliniște în rândul elitelor politice din nordul predominant musulman. Funcționarii locali au început să ceară autorităților centrale să protejeze identitatea musulmană, consolidând segmentul religios al societății. Obasanjo nu putea să îi demită pe acești populiști islamici fără a risca o revoltă, ceea ce a dus la introducerea legii sharia în anumite părți ale Nigeriei.
Impunerea legii sharia
Se presupunea că cele două sisteme juridice – cel constituțional și cel bazat pe sharia – vor coexista. Cu toate acestea, restricționarea aplicării sharia exclusiv la comunitățile musulmane s-a dovedit imposibilă. A fost introdusă în nouă state și în unele districte din alte trei, reprezentând puțin sub jumătate din teritoriul țării. Non-musulmanilor li s-a interzis să vândă și să cumpere alcool, să asculte muzică în public și să organizeze adunări religioase.
Politicienii care au susținut islamizarea sistemului juridic au promis că sharia va rezolva problemele principale ale Nigeriei, dar nu a reușit. Corupția și sărăcia au persistat, iar tribunalele sharia au fost adesea subordonate intereselor politicienilor.
Boko Haram
Boko Haram a apărut în 2002, având ca scop introducerea „adevăratei” sharia în Nigeria, fără limitări. În 2009, grupul a încercat să preia controlul asupra orașului Bauchi, dar a eșuat și fondatorul său, Muhammad Yusuf, a fost ucis în detenție. De la acea vreme, Boko Haram a devenit o organizație mai puternică, alăturându-se ISIS în 2015.
Grupul nigerian a demonstrat o reziliență pe care alte ramuri regionale ale ISIS nu au putut-o egala. Boko Haram are în prezent cel puțin zece mii de militanți activi în Nigeria și în țările vecine. Se estimează că Boko Haram și diversele sale ramuri au ucis între 30.000 și 60.000 de persoane, dintre care majoritatea sunt civili, în special creștini. Criza umanitară generată de acțiunile grupului a dus la milioane de refugiați și la o severă subnutriție în rândul populației.
Concluzie
Trump își concentrează atenția pe problema uciderii creștinilor de către jihadiști, afirmând că este gata să intervină militar. Totuși, intervenția americană în Nigeria ar putea însemna confruntarea cu o cultură necunoscută și cu combatanți care beneficiază de sprijin local. Istoria intervențiilor americane sugerează că implicarea militară ar putea fi o idee proastă. Ca răspuns la amenințările din partea Statelor Unite, comandamentul militar al Nigeriei a promis să intensifice operațiunile împotriva Boko Haram, dar problema va rămâne nerezolvată fără o abordare cuprinzătoare.
