Strategii cibernetice, misiuni clandestine și manipulare mediatică: Revelațiile raportului privind activitățile Rusiei
O amplă infrastructură de dezinformare coordonată de Federația Rusă a fost utilizată încă din anul 2022 pentru a crea o percepție anti-sistem, având ca scop modelarea acesteia în contexte cheie, cum ar fi alegerile prezidențiale din 2024. Aceasta este principala concluzie a raportului prezentat de președinte liderilor europeni. Raportul menționează atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare, subversiune politică, dezinformare și propagandă.
Raportul subliniază că România a fost o țintă principală a unor campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili vizând modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune al societății.
Acțiuni cibernetice
Infrastructura din România a fost constant supusă unor atacuri cibernetice coordonate de actori din Federația Rusă începând cu anul 2022. Printre evenimentele notabile se numără:
- Atacurile de tip DDoS asupra tuturor site-urilor aeroporturilor din România în mai 2022, revendicate de gruparea de hackeri ruși Killnet;
- Intensificarea atacurilor cibernetice rusești în 2024, inclusiv atacuri ransomware asociate cu grupări precum Lockbit, Lynx, Akira și RansomHub, vizând 13 instituții din administrația publică, 12 companii de transport și 17 instituții bancare;
- 27 de milioane de evenimente cibernetice raportate în România anul trecut;
- 85.000 de atacuri cibernetice în perioada alegerilor prezidențiale din 2024, localizate în 33 de țări.
În plus, datele de logare ale angajaților Autorității Electorale Permanente și ale Biroului Electoral Central au fost compromise și publicate pe platforme precum Telegram. De asemenea, entități ruse au încercat să preia controlul a aproximativ 10.000 de camere de supraveghere în cinci țări, inclusiv România.
Acțiuni secrete destabilizatoare
Raportul menționează că în 2024 s-au înregistrat situații în care cetățeni străini, în special din America Latină, au pătruns pe teritoriul României, coordonați de persoane din Federația Rusă, pentru a documenta diverse obiective în vederea unor acțiuni de sabotaj. Un exemplu este cazul unui cetățean columbian, arestat de DIICOT, care intenționa să comită acte de diversiune, inclusiv să arunce în aer un depozit de deșeuri reciclabile și două sonde de extracție a petrolului.
Acțiuni similare au fost raportate și în alte state europene, precum Polonia și Cehia.
Subversiune politică cu organizații extremiste
Raportul subliniază că războiul hibrid implică cultivarea unor rețele mass-media, organizații și resurse politice interne ale statului țintă, prin intermediul cărora să fie diseminate narativele Federației Ruse. În acest context, oficialii români afirmă că curentul extremist a fost instrumentalizat, observându-se o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violență, asociate campaniei de promovare a unui candidat independent, generând un climat de panică în societate.
