Strategia sub acoperire: Liderul opoziției îl denunță pe Viktor Orban pentru manipularea fricii în rândul maghiarilor
Liderul opoziției maghiare, Péter Magyar, l-a acuzat pe prim-ministrul Viktor Orbán de orchestrarea unei posibile operațiuni de tip „steag fals”, în urma descoperirii unor explozibili în apropierea unei conducte ce transportă gaze rusești către Ungaria. Incidentul a fost anunțat de Serbia, iar Orbán a fost informat de președintele sârbu Aleksandar Vučić cu privire la descoperirea explozibililor în apropierea ramificației conductei TurkStream, care alimentează cu gaze rusești Europa Centrală și de Est.
Orbán a convocat o ședință de urgență a Consiliului de Apărare al Ungariei, menționând că o anchetă este în curs. Vučić a declarat că autoritățile sârbe au găsit două rucsacuri conținând explozibili cu detonatoare la „câteva sute de metri” de conductă, descriind incidentul ca o amenințare potențială la adresa infrastructurii energetice critice.
Acest incident are loc cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, în care Orbán se confruntă cu o provocare semnificativă din partea lui Magyar, un fost membru al partidului Fidesz. Magyar a susținut că partidul său a primit avertismente că un incident legat de o conductă de gaz ar putea avea loc în perioada Paștelui. El a afirmat că „maghiarii au toate motivele să se teamă că prim-ministrul în exercițiu… încearcă să instaureze frica în rândul propriului popor prin operațiuni sub falsă pavăză”, dar nu a prezentat dovezi pentru aceste acuzații.
Analistul politic Mujtaba Rahman, de la Eurasia Group, a subliniat momentul incidentului, considerându-l o „amenințare aparent oportună” care ar putea amplifica temerile legate de atacuri externe. Guvernul maghiar nu a comentat acuzațiile lui Magyar. Orbán a declarat că concluziile preliminare sugerează un „act de sabotaj pregătit”, fără a atribui vina în mod direct.
Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a lăsat să se înțeleagă că Ucraina ar putea fi implicată în recentele întreruperi ale aprovizionării cu energie, dar s-a abținut să acuze direct Kievul pentru incident. Ministerul de Externe al Ucrainei a negat orice implicare, calificând acuzația drept „cel mai probabil o operațiune sub falsă pavăză a Rusiei”.
Incidentul survine în contextul unei retorici tot mai dure din partea lui Orbán, care a acuzat Ucraina că amenință securitatea energetică a Ungariei și s-a opus sprijinului financiar al Uniunii Europene pentru Kiev. Analiștii au avertizat că preocupările legate de securitate ar putea influența opinia alegătorilor înaintea alegerilor, în care guvernarea lui Orbán se confruntă cu cea mai serioasă provocare de până acum.
Un sondaj recent realizat de Institutul Publicus a arătat că 79% dintre maghiari se tem de interferențe străine sau de manipularea alegerilor înaintea votului din 12 aprilie. Două treimi dintre respondenți consideră partidul de guvernământ Fidesz ca fiind principala sursă de potențiale nereguli electorale, în timp ce 15% și-au exprimat îngrijorări similare cu privire la partidul de opoziție Tisza. Numai 30% dintre respondenți cred că alegerile vor fi complet corecte.
Un sondaj separat realizat de Centrul de Cercetare 21 a arătat că Tisza conduce cu 56% din voturi, față de 37% ale partidului Fidesz. În plus, misiunile diplomatice maghiare din străinătate au raportat o creștere semnificativă a numărului de înregistrări ale alegătorilor, aproape 91.000 de cetățeni înscriindu-se pentru a vota din străinătate înaintea alegerilor, comparativ cu puțin sub 65.500 la precedentele alegeri parlamentare.
Deși se prezintă ca un candidat anti-sistem, liderul opoziției Péter Magyar a adoptat poziții cu privire la Ucraina care se aliniază în mare parte cu cele ale prim-ministrului Viktor Orbán. Potrivit unui raport al Politico, Magyar nu a propus până acum o abordare semnificativ diferită față de Kiev, ceea ce ridică întrebări cu privire la impactul unei schimbări de guvern asupra politicii externe a Ungariei. Oficialii UE și-au exprimat frustrarea față de blocarea repetată de către Orbán a sprijinului pentru Ucraina, dar o resetare a politicii sub un nou guvern rămâne incertă.
